Connect
To Top

Află tot ce trebuie să știi despre diagnosticarea prin imagistica medicală

În viața tuturor a apărut cu siguranță o situație în care a fost necesar să apelezi la o examinare prin imagistica medicală, pentru tine sau pentru un apropiat. Și sunt sigură că la momentul respectiv ți-ai fi dorit să știi mai multe despre ce presupune acest tip de diagnosticare. Nu pentru că tu ești în măsură să știi mai bine decât medicul ci pur și simplu pentru că vrei să fii informat/ă și să înțelegi de ce se optează în anumite situații pentru un anumit tip de examinare imagistică.

Pentru a face acest subiect accesibil și pe înțelesul nostru, a celor care nu suntem medici, am adresat câteva întrebări unui specialist în domeniul imagisticii medicale. Dr. Brandușa Masoud, medic primar radiologie și imagistică medicală, Ponderas Academic Hospital are competențe în ecografie generală, Tomografie Computerizată, IRM, Senologie Imagistică și Radiologie-Imagistică iar ariile de interes medicale ale doamnei doctor sunt Senologie imagistică (ecografie, mamografie, IRM mamar) și Oncologie imagistică.

 

 

 

Așadar iată tot ce trebuie să știi despre imagistica medicală.

  1. Cum poate fi de folos imagistica pentru sănătatea noastră și cât de mult îl ajută pe medicul clinician?

Imagistica ajută medicul clinician atât în diagosticare pentru confirmarea sau infirmarea unei suspiciuni diagnostice clinice, dar îl poate ajută și în tratamentul unor afecțiuni dacă ne referim la imagistică intervențională (drenaje de colecții, biopsii ale unor formațiuni tumorale, embolizarea unor mase tumorale sau anomalii vasculare, plasarea de stenturi în ocluzii vasculare sau de proteze valvulare în stenoze sau insuficiențele valvulare cardiace, etc)

Există o mare varietate de examinări imagistice în funcție de aparatura existentă: ecografia, radiografia, tomografia computerizată (CT), imagistică prin rezonanță magnetică (RMN), angiografia, scintigrafia, PET-CT -ul și altele.

2. Care sunt principalele examene imagistice folosite în diagnosticarea corectă de primă intenție a pacienților?

Principalele examene imagistice folosite în diagnosticarea de primă intenție, în funcție de afecțiuni sunt: examinările radiografice standard și ecografia, trecând ulterior la examinări de înaltă performanță cum sunt CT, IRM și PET-CT.


Alegerea modalității de investigare o face medicul clinician care a consultat pacientul, în funcție de organul de investigat și de afecțiunea suspectată.

3. Care sunt specialitățile medicale în care imagistica ajuta cel mai mult?

Pe primul loc se află ortopedia, urmată îndeaproape de neurochirurgie, chirurgie generală (inclusiv ginecologică) și chirurgie oncologică și oncologie.
Dacă ne referim numai la specialitățile medicale, pe primul loc s-ar situa gastroenterologia și pneumologia.

4. Cum se stabilește când este necesar un examen imagistic?

În urmă unui consult clinic, medicul suspectează o anumită patologie și trimite pacientul către investigația imagistică dedicată pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii diagnostice.

În plus față de scopul de diagnosticare, există situații în care imagistica depistează alte leziuni asociate fără ca acestea să se fi exprimat clinic.
În plus, apreciază gravitatea afecțiunii și urmărește evoluția acesteia în urma tratamentului. Nu trebuie uitat aportul imagisticii în stadializarea bolilor oncologice și orientarea conduitei terapeutice adecvate în cadrul echipelor multidisciplinare.

5. Să vorbim puțin despre importanța investigării imagistice, în timpul sarcinii. Care sunt variantele? Când începe ea? Ecografiile repetate în timpul sarcinii pot avea efecte adverse? Câte ecografii sunt premise în această perioadă?

În general, este contraindicată orice investigație iradiantă în timpul sarcinii, acestea se iau în considerare numai în situații de urgență când beneficiul este mai mare decât riscul pentru diagnosticarea unei urgențe în cazul mamei (fractură, ocluzie, trombembolism pulmonar, etc).

Ecografia este un examen neiradiant (folosește ultrasunete) și este considerată fără riscuri pentru sarcină. În cazul examenului IRM este contraindicată administrarea substanței de contrast (gadolinium) în primul trimestru, iar în trimesterele II și III se administrează numai dacă beneficiul examinării este mai mare decât riscurile.

Investigația imagistică în timpul sarcinii pentru examinarea fătului se limitează la ecografie și IRM (fără substanță de contrast), iar indicația acestor examinări, variantele și periodicitatea lor este stabilită de către medicul obstetrician și ginecolog.

6. Care este diferența dintre CT și RMN?

Examinarea CT este o investigație iradiantă care folosește raze X.

Examinarea imagistică prin rezonanță magnetică (IRM sau RMN) nu este iradiantă, acesta utilizează un câmp magnetic în locul generatorului de radiații X.

7. Am aflat că imagistica ne ajută în diagnosticare, mai poate avea și alte roluri, mă refer la tratamente specifice(Pet Ct)?

Da, al doilea aport al imagisticii este cel terapeutic – imagistică intervențională.
PET-CT -ul nu este o metodă terapeutică, ci numai diagnostică (depistarea leziunilor suspectate prin acumularea la acest nivel a radiotrasorului injectat pacientului).

8. Care sunt contraindicațiile acestor investigații, să amintim de exemplu cazul computer tomografului și aparatului de rezonanță magnetică?

Nu există o contraindicație absolută în scop diagnostic medical pentru investigația CT, toate contraindicațiile sunt relative, punându-se în balanță riscurile și beneficiile.
În cazul examenului IRM, contraindicațiile absolute sunt legate de existența în corpul pacientului a unor metale (proteze) sau a altor dispozitive incompatibile cu câmpul magnetic.

9. Adresabilitatea la sfera întregului spectru de investigații rămâne aceeași și pentru persoanele obeze sau cele claustrofobe?

Claustrofobia influențează cel mai mult pacienții în cazul examinării IRM, deoarece investigația se efectuează într-un tub parțial închis și are o durată relativ lungă. Dar se poate recurge la sedarea pacienților care nu suportă spațiile închise, atunci când este imperios necesară această examinare.

Trebuie ținut cont însă și de calitatea imaginilor care este invers proporțională cu greutatea pacientului, fiind mult redusă la cei supraponderali.
Anumite aparate au o limită de greutate admisă, peste care se blochează masa de investigație, majoritatea având limita de 120kg. Totuși, în ultima perioadă, producătorii au avut în vedere și aceste aspecte, producând aparate care suportă până la 250kg.

10. Se știe că radiografiile sunt recomandate într-un număr cât mai redus. S-a arătat că femeile de până în 30 de ani cu acea mutație BRCA1/2, asociată cancerului la sân, sunt mai vulnerabile la a dezvolta cancer din cauza radiațiilor. Ce înseamnă asta?

Încă o dată doresc să menționez că toate examinările iradiante sunt folosite în urma punerii în balanță a riscurilor și beneficiilor. Acest lucru îl face medicul trimițător în consens cu medical radiolog.

11. Care este riscul de a pune un diagnostic greșit în urma unei investigații imagistice?

Riscul de a pune un diagnostic greșit printr-o investigație imagistică depinde de corectitudinea alegerii metodei imagistice corespunzătoare afecțiunii suspectate, calitatea aparatului folosit și pregătirea personalului (technician – medic imagist).

12. În cazul femeilor cu țesut mamar dens, este adevărat că mamografia nu este 100% concludentă?

Depistarea mamografică a unei leziuni este legată și de densitatea sânului, cu cât aceștia sunt mai denși, cu atât scade posibilitatea vizualizării leziunii prin mamografie.

13. Ce alternative de screening fără radiații există?

Dacă vă referiți la investigații imagistice neiradiante de screening, există două de importantă majoră:
a. IRM-ul mamar care are indicație de screening pentru depisatrea precoce a cancerului mamar la pacientele cu risc crescut genetic și la cele iradiate în zona toracelui în tinerețe.
b. Ecografia fetală pentru depistarea precoce a malformațiilor.

14. Care este vârful de lance, examenul de referință, în lumea imagisticii?

Nu aș putea spune că există un vârf de lance în imagistică. Oricare dintre metodele imagistice poate reprezenta un vârf de lance într-o anumită situație sau patologie (de exemplu, într-un traumatism minor suspectând o fractură, prima la care se apalează este radiografia, într-un caz de politraumatism sau în AVC se apelează întâi la CT, iar exemplele ar putea continua.)

***

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in Health