Connect
To Top

Autosabotajul: cum faci să scapi de el?

Nu ştiu în ce moment exact a devenit treaba asta, autosabotajul, o constantă, dar mi se pare îngrijorător că îl văd răspândit tot mai mult în societatea noastră. Într-adevăr, e destul de greu să nu te abaţi de la drumul tău şi să rămâi sigur/ă pe tine când ai în jur numai dătători cu părerea, deţinători ai adevărului absolut, oameni care ştiu exact cum ar trebui să procedezi în viaţa personală, în viaţa profesională… în orice moment.

Pune la socoteală şi impactul social media, unde toată lumea se zbate să expună o viaţă fără cusur, iar reţeta dezastrului e gata: cum să mai fii mulţumit/ă când niciodată nu este suficient, nu ai suficient, nu eşti suficient de…?

Însă autosabotajul acesta trebuie să dispară. Rapid. Iar pentru asta trebuie să accepţi şi să înţelegi nişte lucruri despre tine, dar şi despre cei din jurul tău. Cu cât mai repede, cu atât mai bine!

În primul rând, nimeni nu vrea să te rănească în mod intenţionat.

Suntem crescuţi într-o cultură cu nişte norme sociale stricte, cu standarde de frumuseţe ridicate, cu aşteptări uriaşe. O să auzi mereu despre lucruri pe care ar trebui să le facă femeile şi bărbaţii (stereotipuri sunt de ambele părţi), despre cum ar trebui să arătăm şi cum ar trebui fie viaţa noastră. Nu ai cum să auzi altceva, pentru că încă ne confruntăm cu această mentalitate învechită! Întotdeauna se va găsi cineva care îţi va spune că ai sânii prea mici, că ar trebui să fii mai înalt, că e timpul să te aşezi la casa ta, că jobul tău nu-i OK şi ar fi cazul să îţi doreşti mai mult de la viaţă.

E inevitabil şi nu ai ce face în această privinţă, pentru că nu ţine de tine. Iar dacă nu poţi schimba mentalitatea oamenilor, poţi, cel puţin, să o schimbi pe a ta. Să nu mai iei nimic personal. Să îţi creezi nişte filtre şi chiar nişte bariere. Să nu mai laşi comentariile altora să ajungă până în punctul în care să te destabilizeze. Fiecare priveşte lucrurile prin prisma propriilor experienţe, a propriilor slăbiciuni şi neajunsuri. Fiecare este diferit. E un proces dificil, nu încape îndoială, dar dacă înveţi să te concentrezi mai mult pe tine şi mai puţin pe alţii, îţi vei da seama că eşti de neoprit.

Ascultă-ţi emoţiile.

Citeam zilele trecute un studiu conform căruia principala calitate a oamenilor care se bucură de succes este inteligenţa emoţională, care presupune atât autocunoaştere, cât şi abilitatea de a recunoaşte şi de a înţelege emoţiile altora. Aristotel, probabil cel mai important filozof al Antichităţii, a spus, la un moment dat, un lucru extrem de interesant: „Cunoaşterea de sine este începutul oricărei înţelepciuni.” Şi cred că de la asta trebuie să pornim noi pentru a face faţă acestei lumi haotice: de la autocunoaştere.

Analizează ce îţi place, ce te afectează, de ce te afectează anumite lucruri sau cuvinte, unde vrei să ajungi, din ce motiv reacţionezi într-un anumit fel, într-o anumită situaţie, cum te comporţi cu oamenii. Noi, oamenii, nu facem absolut nimic întâmplător. Iar dacă ajungi să îţi asculţi şi înţelegi emoţiile, îţi va fi mai uşor să contracarezi aspectele negative şi să îşi atingi obiectivele.

Fă-ţi o listă cu toate gândurile prin care te sabotezi.

Când ai un moment liber, profită de el şi alcătuieşte această listă neagră. Lista gândurilor care te rănesc şi te împiedică să te bucuri de ce ai, să fii fericit/ă. Acest exerciţiu nu este unul critic, menit să îţi scoată în evidenţă defectele sau limitele, ci unul care ar trebui să te ajute să înţelegi ce îţi face rău, pentru a putea scăpa apoi de toate aceste gânduri toxice, care nu fac altceva decât să te tragă înapoi. După ce termini lista, răspunde-ţi la două întrebări-cheie: „Ale cui sunt aceste gânduri, de fapt?” şi „Sunt ele adevărate?”. Haide, e timpul să lupţi cu negativismul şi să nu-i mai permiţi să te demoralizeze!

Fă curăţenie pe toate planurile.

Aruncă lucrurile de care nu mai ai nevoie sau care îţi amintesc de momente dureroase, îndepărtează-te de oamenii care îţi fac rău, eliberează-te de toate energiile negative. Şi aminteşte-ţi un singur lucru: nu datorezi nimic… nimănui! Aşa că nu căuta să te justifici în faţa altora, nu ai de ce să le dai explicaţii pentru felul în care alegi să îţi găseşti liniştea şi să îţi trăieşti viaţa.

Regăseşte-ţi calea.

După ce vocile din capul tău care spun „Nu pot”, „Sunt un eşec” încep să dispară, gândeşte-te la lecţiile pe care le-ai învăţat şi vezi cum te pot ajuta ele să evoluezi. E timpul să îţi readuci viaţa pe făgaşul ei, făcând ce îţi place, petrecându-ţi timpul cum şi cu cine îţi place. Iar dacă e să asculţi de vreo voce, ascultă de vocea inimii şi a intuiţiei tale. Contează mai mult decât ce spune oricine altcineva!

Sursa foto: www.outnow.ch

***

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in Mind