Connect
To Top

#HeDoer: Dr. Lucian Dorobanțu, chirurg cardiovascular. Despre angina pectorală…

60 de ani… angina pectorală… boală coronariană… Gânduri? Planuri? Prea devreme? Prea târziu?

De-a lungul timpului, prin natura job-ului, am cunoscut personalități din zona medicală, medici, asistenți, oameni implicați în îngrijirea pacienților. Cred că am mai spus asta de câteva ori, dar îmi dau seama că mă simt bine în acest mediu. Nu mi-a fost niciodată frică de medici sau de actul medical. Merg cu plăcere la stomatolog, vizitele anuale de rutină nu mi se par o corvoadă, ba din contră, de fiecare dată am sentimentul că am făcut ceva bun pentru mine.

Așa că interacțiunea constantă cu toți cei enumerați mai sus îmi trezeşte interesul, îmi place să îi descos, iar apoi îmi doresc să transmit informația mai departe.

Când am primit invitația de a “arunca un ochi” într-o sală de intervenții pe inimă, pentru “Vreau să fiu sănătos”, îți dai seama că nici nu am stat pe gânduri. Cum decurge o operație pe inimă pentru a trata o angină pectorală sau o boală coronariană și cum arată ziua de muncă a unui chirurg cardiac…iată ceva ce nu experimentezi zi de zi. Mi se părea că pentru a face un lucru “imposibil” la prima vedere, trebuie să fii construit dintr-un “aluat” special, dacă mi-e permisă exprimarea plastică. Adică trebuie să fii făcut pentru această meserie.

Vrei să afli și tu ce am aflat eu? Atunci citește cu atenție acest material pentru că nu vei da prea des peste o astfel de experiență.

Echipată corespunzător, din cap până-n picioare, pășesc în sala de operație unde se va corecta chirurgical o boală coronariană. Mă impactează inițial mirosul… firesc pentru un astfel de loc, mi se spune. Dar mă obișnuiesc foarte repede. Ți-am mai spus că mă simt confortabil în preajma actului medical. 🙂


Ce avem aici, în această “cutiuță”, pentru că așa îmi pare că arată cutia toracică, Dle. Dr. chirurg Lucian Dorobanțu?

Îmi răspunde zâmbind. O stare a domnului doctor, care îmi pare firească dumnealui.

Bunăăă! Eu sunt Lucian! Bine ai venit la Spitalul Monza! Îți prezint echipa mea de astăzi: Magdalena, Cosmin, Luiza, Florin… oameni foarte tineri!

Pacientul nostru de astăzi este un domn de 60 de ani, care s-a prezentat la investigații pentru o patologie coronariană. Aceasta înseamnă ȋngustarea arterelor inimii, urmare a depunerii substanțelor grase pe pereții vaselor de sânge. Una dintre “plăcile de aterom”, așa se numesc aceste depuneri pe coronare, se poate rupe oricând, poate astupa vasul și astfel declanșa un atac de cord. Îi poate fi fatal! Prin operația de bypass aorto-coronarian construim un circuit alternativ, o punte, prin care sângele din aortă să ajungă în artera coronară dupa zona îngustată. Vom ajuta inima să se revascularizeze. Simptomele vor dispărea. Pacientul se va simți bine și se va ȋntoarce la o viaţă normală.


Apropos de simptome, ce semne ar trebui să ne dea de gândit?
Manifestările sunt diferite și ușor de confundat, putând debuta cu o banală oboseală, dar pot apărea dureri abdominale, similare cu o “arsură la stomac”. Este dificil de diferențiat diagnosticul, în lipsa evaluării clinice și investigațiilor, prescrise de medicul cardiolog. Este punctul de plecare, echipa și baza noastră, în a orienta pacientul către investigații specifice.

Primesc aprobare de a mă urca pe o treaptă în spatele câmpului de lucru și privesc în interiorul unui om, ca mine, ca tine. Domnul doctor sau Lucian, așa cum m-a rugat să îi spun, remarcă surprinderea mea.

“Așa arată inima unui om!”

Mărturisesc că am avut o ușoară emoție. Am mai participat la intervenții, dar nu văzusem inima unui om. Plecasem cu ideea că voi percepe experiența foarte SF. Mi s-a părut însă foarte “pământeană”.

Lucian îmi explică cum privește corpul uneori: ca pe “o mașinărie” complexă, cu motor, cu circuite, cu sisteme de ambreiaj și frână, care își poate adapta viteza în funcție de “cai putere” și de condițiile de trafic. Funcționează dacă ai grijă de ea, la un anumit timp necesită revizii. Pot fi capitale sau putem schimba doar o bujie.

Am deschis sternul, am recoltat ambele artere mamare, ne pregătim să trecem pe pompă.

Acum abia… cred că devine SF. Mi se explică ce este aparatul de circulație extracorporală, o pompă care preia sângele, cât timp inima este oprită, îl oxigenează si îl reintroduce în circulație. O echipă, un tandem inimă – plămân. Deci inima NU se scoate din pieptul pacientului, așa cum auzisem cândva. De fapt, ăsta este doar un mit. Niciodată nu s-a întâmplat așa ceva.

Chirurgul îmi explică faptul că în cazul de față vorbim despre o intervenție pe cord oprit, dar că se poate face bypass și pe cord bătând, prin tehnici speciale. Deci inima poate să și bată în timp ce…?!?Wow!

Îți amintești începuturile, Lucian?
– Sigur că da, eu sunt un produs al școlii de medicină românești, am învățat medicina în România, iar experiența chirurgicală alături de Prof. Iliescu de la Spitalul Fundeni a pus bazele mele profesionale. S-au adăugat, desigur, piese în această construcție. Au existat momente așa numite “cheie”. De exemplu, experiența alături de Prof. Ferrazzi în chirurgia CMHO/cardiomiopatiei hipetrofice obstructive m-a format și mi-a schimbat optica asupra lucrurilor. Dar fiecare loc unde am mai adăugat o verigă, fiecare an petrecut ȋn centre de renume, că au fost din Franța, Italia, Olanda sau SUA, a avut aportul său. De exemplu, la Johns Hopkins, alături de Prof. Duke Cameron, am înțeles ce înseamnă avangardă în chirurgie. Este locul unde s-a făcut prima oară operaţie pe cord.

A trecut timpul. Cam 3 ore. Pare la prima vedere foarte complicat. Ulterior mi s-a părut o atmosferă “controlată”, o rutină, a dominat siguranța și precizia mișcărilor echipei. Toată lumea a intervenit la timp, fiecare în momentul său.

Este cea mai standardizată chirurgie. Știm exact ce trebuie făcut, se succed pașii la timpul stabilit. Este o muncă de echipă, fiecare coleg are locul și rolul său. Ne bucurăm să lucrăm împreună și să primim și noi membri. Nu ne naștem învățați. Vin generații de rezidenți, pe care suntem bucuroși să îi inițiem în această specializare, cum am învățat și noi de la mentorii noștri.

Când își revine pacientul, când se va putea întoarce acasă?
Pacientul va sta în terapie intensivă 24-48 de ore, suportul ATI fiind vital în primele zile după operație. Dacă vorbim despre intervenția clasică, prin sternotomie, recuperarea are loc cam în 7-10 zile, iar apoi o lună pacientul trebuie sa evite de efortul. Sunt intervenții care se fac astăzi minimum invaziv, unde recuperarea este mai rapidă. Pacientul își reia activitatea în 5-6 zile fără o limitare exactă a efortului.

Alegerea între un tip de abordare și alta se face în funcție de criterii obiective, de evaluarea personalizată a cazului, având ca bază ȋn primul rând ghiduri medicale și apoi, experienţa noastră. Sunt peste 550 de operaţii minim invazive efectuate la noi ȋn centru, astfel ȋncât există criterii foarte clar stabilite. Rezultele vin ca urmare a unei planificări riguroase și nicidecum a filozofiei “deschidem pacientul și vedem ce facem”.


Ca orizont de așteptare, este o chirurgie “pozitivă” chirurgia cardiacă? O văd la polul opus chirurgiei oncologice, de pildă. Nu greșesc, nu?

Foarte corect, este o chirurgie “reconstructivă”, reparăm valve, restaurăm circuite, repunem în funcțiune verigi lipsă ale acestui “motor al vieții”, așa este inima. Pacientul se reȋntoarce, ȋn marea majoritate a cazurilor, la o viaţă normală și la o calitate a acesteia superpozabilă celei a populaţiei generale.

O întrebare de femeie… este inima o mașină de teren, o mașină de curse, poate un cabrio sau poate un coupe?!? Mă întreb…
Lucian zâmbește.

Am putea să speculăm, aș putea mai curând să îți spun ce tip de mașină nu este. Nu este coupe, doar vorbim de 4 uși ;). Are fără discuție puterea unei mașini 4X4, mă fascinează capacitatea omului de a își reveni în anumite cazuri socotite de medicină “imposibile”. Și mai știm un lucru, că o emblemă M şi nişte jante mai mari, nu duc la o creştere a puterii unei mașini. Trebuie făcute alegeri de fond, ținând cont de beneficii și de riscurile care pot apărea. În cazul unei mașini, ar trebui să primeze siguranța călătorilor. #SafeChoice, ca să folosim ceva la modă, un hashtag.

Aș putea spune că și în chirurgia cardiacă “alegerea sigură” este criteriul absolut. Pentru că vorbim de viața oamenilor, știi cum se zice… fiarele-s fiare, când vine vorba de chirurgie, aceasta nu este deloc “o modă”! Alegerea unei metode în detrimentul alteia, trebuie să aibă în vedere criterii raționale, medicina bazată pe dovezi științifice este singura opțiune viabilă. Riscurile fac parte din meserie, nu le putem ocoli, ȋnsa cunoașterea și minimizarea lor sunt priorităţile oricărui medic responsabil.


Este foarte interesant modul “outside the box” în care vede lucrurile doctorul Lucian Dorobanțu. Ca ambasador al unei mașini care spune “viitorul siguranței”, mi se pare că am făcut o alegere foarte sigură, venind într-un centru de excelență în chirurgia inimii, cum este Spitalul Monza. Viitorul aici nu pare deloc SF. Nu am lansat o rachetă în cosmos… am asistat astăzi ȋnsă la “viitor” adus în prezent.

Mă bucur pentru echipa voastră și pentru tine, Lucian! Profesional dar și uman, a fost o experiență unică! Pot spune că am cunoscut astăzi un #HeDoer! 🙂 Și te-aș mai întreba ceva: cum arată viitorul?
Arată ca un “robot”, deja ne pregătim să facem chirurgia minim invazivă robotică a valvelor inimii. Sper ca până la sfârșitul anului să putem discuta despre chirurgia robotică ȋn plastia valvulară mitrală. În centrul nostru din Monza avem o rată de succes a plastiei de mitrală minim invazive de cca 98%, comparabilă cu marile centre de referință ale lumii. Asta mă face să cred că avem o perspectivă corectă în chirurgia “viitorului” asistată robotic.

Bărbat, 60 de ani… angina pectorală… boală coronariană. Gânduri? Planuri? Prea devreme? Prea târziu? Așa începea articolul…
Nu știm niciodată ce este prea devreme sau prea târziu. Viitorul nu îl putem previziona. Aș da orice să pot spune cu precizie ce se va ȋntâmpla cu mine, cu tine, cu pacienţii, mâine sau poimâine. Ce putem face ȋnsă, este sa ne pregătim să fim mai buni în ce facem zi de zi. Există, ȋn mod sigur, viitor pentru pacienții noștri, chiar și după o operație pe cord! Nu există pentru un medic satisfacție mai mare decât strângerea de mână a unui fost pacient, cu care ne întâlnim la ani distanță. Ne aflăm pe o autostradă cu două benzi: noi le punem la dispoziție pacienților cunoștințele noastre, ei ne întorc povestea lor de viață. Faptul că revin la o speranță de viață normală, ne bucură enorm! Dincolo de cuvinte.

– Frumos spus! Am vorbit cu o pacientă operată de tine, Lucian, care se bucura că de Paște se va întoarce acasă alături de cei doi nepoți. M-a impresionat. Să dai timp pentru viață oamenilor din jur mi se pare lecția supremă de smerenie a unui medic. Ce vei face de sărbători, Lucian? Cum îți vei petrece timpul? Ești un om credincios?

Da, cred în Dumnezeu! A fost cu mine ȋn momente de viaţă, ȋn secundele acelea care fac diferenţa…acele situații socotite de medicină “la limită“. Imposibile! Deci, da, cred cu tot sufletul ȋn lumina Învierii. Și ȋn bucuria din jurul mesei de Paște. Nu mă refer, evident, la “drobul de miel”, deși este foarte bun… :). Mă refer la timpul cu familia, cu soţia mea, cu părinţii și cu juniorii noștri.

Timpul este un subiect extrem de sensibil pentru un medic. Nu avem timp pe cât ne-am dori… ȋncercăm să fim de ajutor oamenilor ȋn suferinţă. Timpul liber este ȋn familie, de câte ori pot, îmi însoțesc copiii la grădiniță, la școală, la pictură, la patinaj. Ne plac expozițiile de obiecte handmade. Și vacanțele împreună cu prietenii. Nu mă încarcă nimic mai mult decât bucuria din ochii copiilor mei. Avem puțin timp, dar aș vrea să le oferim timp de calitate. Încerc să nu ratez momentele esențiale… îmi amintesc exact când fetița mea și-a piedut primul dinte. Deși dăm timp unor oameni, timpul nostru nu se întoarce, din păcate. Și este cel frumos dar pe care îl poate oferi un om unui alt om… în această viață.
Iţi mulțumesc, Sonia, pentru tot, mai ales pentru timp…! Te mai așteptăm! Succes și drumuri bune! Și sigure! 🙂

– Sărbători cu bine, Dr. Lucian Dorobanţu!

 Pentru a citi mai multe despre Dr. Lucian Dorobantu, vizitati: http://www.drluciandorobantu.ro. 

***

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in Health