Connect
To Top

“Nu avem nici o scuza sa nu ne implicam” – Interviu Patricia Puschila – Greenpeace Romania

“Nu avem nici o scuza sa nu ne implicam mai mult”

O voce este intotdeauna mai puternica alaturi de alte voci: Patricia Puschila, director executiv Greenpeace Romania, crede cu tarie ca natura are nevoie, mai mult ca oricand, de noi. Noi suntem vocea naturii, noi suntem cei care trebuie sa o protejam, pentru ca urmasii nostri sa se poata bucura multi ani de acum incolo de ceea ce numim, simplu, Pamant. Patricia crede in puterea exemplului, si tocmai de aceea este, fara doar si poate, un doer. Despre activitatile Greenpeace in Romania si in lume, dar si despre cum putem chiar noi sa ne implicam activ in protejarea mediului, puteti afla mai multe in cele ce urmeaza. 

Din cate imi amintesc romanul era frate cu codrul. Ce s-a intamplat intre timp?

Romanul era frate cu codrul atunci cand viata era mai simpla si comunitatile respectau padurea de care depindeau. Intre timp a crescut consumul, padurea a devenit o simpla resursa, este cuantificata in bani, profit si lipsa de viziune pe termen lung ameninta capacitatea ei de regenerare. Romanul poate sa redevina frate cu codrul daca schimba perspectiva asupra padurii, daca lucreaza cu ea, nu impotriva ei.

Care este situatia actuala a padurilor din Romania?

In Romania suprafata acoperita de padure a scazut dramatic in secolul al XX-lea, ajungand azi la 28,9%1 . Astfel, ne aflam mult sub media UE de 32,4%2 si considerabil sub capacitatea si optimul calculat la 35%3 . In prezent in Romania padurile acopera 6.90 milioane de hectare , aproximativ jumatate fiind proprietate publica a statului sub administrarea Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva R.A., iar cealalta jumatate proprietate privata a statului, a unitatilor administrativ-teritoriale, a obstilor si a persoanelor fizice.

Ce inseamna “padure virgina”?

In randul specialistilor sunt mai multe definitii despre ce inseamna de fapt o padure virgina. In general, o astfel de padure este una fara semne de interventie umana, o padure care se regenereaza singura, in care lemnul mort este lasat acolo, pentru ca sprijina alte forme de viata. Este o padure care functioneaza dupa ritmurile si legile naturale.

Din lemn se produce mobila. O casa prietenoasa cu mediul este tot din lemn. Daca vorbim despre reducerea cantitatilor de lemn taiat si despre acest tip de case, nu este o contradictie? Ce ar trebui sa intelegem?

Nu este vorba atat despre cantitate, cat despre calitate. Dam mai multa valoare padurii si comunitatilor locale daca producem local mobila si toate produsele derivate. Putem alege sa refolosim si sa reconditionam mobilierul vechi. In alte tari este un trend bine conturat, sa dai o noua viata obiectelor vechi. Lemnul este un material cu durata lunga de viata daca este ingrijit, asa ca se poate reduce consumul si astfel.

Asadar, trebuie sa intelegem ca, pentru a pastra sanatatea padurii, trebuie sa ii respectam ritmul de regenerare. Prelucrare si productie mai eficienta si respect pentru resurse.

La scoala, in orele de biologie, invatam ca padurile sunt esentiale pentru viata oamenilor. Pare ca oamenii au uitat acest amanunt. Ce solutii avem?

Cand spunem ca schimbarea depinde de fiecare dintre noi, nu este o exagerare. Padurile si mediul sanatos sunt intr-adevar esentiale pentru viata oamenilor. Primul pas este sa constientizam acest lucru cat mai multi dintre noi, trebuie sa ne apropiem de mediu, de natura, oriunde putem – gradina de acasa, o plimbare in parc, o excursie intr-un parc natural. Doar cand vedem ce ne ofera padurea si un mediu sanatos putem intelege ce avem de pierdut.

Protectia mediului este, asadar, o lupta care ne priveste si pe noi, ca indivizi. Urmatorul pas este implicarea activa – informare, voluntariat, semnalarea catre autoritati a problemelor din paduri.

Ce face Greenpeace Romania?

In Romania, Greenpeace deruleaza doua campanii principale: cea pentru energie curata si cea pentru protejarea padurilor. Militam pentru un viitor energetic curat, bazat pe energii regenerabile si pentru gestionarea responsabila a padurilor in beneficiul nostru si al generatiilor care ne vor urma.

Care au fost succesele Greenpeace Romania in ultimii ani?

Am avut o campanie reusita de strangere de fonduri si de ajutare a unei comunitati din Gorj care a ramas fara apa potabila in urma unei deversari de cenusa de la o termocentrala. Am oferit astfel echipamente de filtrare a apei pentru 10 familii si o scoala. Tot in judetul Gorj, in Rovinari unde se afla una dintre cele mai mari termocentrale pe carbune din tara, am echipat o scoala cu panouri solare.

Anul trecut am lansat www.salvezpadurea.ro impreuna cu Ghidul Voluntarului pentru Protectia Padurilor. Este un site la care am lucrat foarte mult si care ofera oricui posibilitatea de a raporta catre autoritati – si catre noi – taieri de copaci suspecte a fi ilegale. Pana acum am avem 40 de sesizari validate din 98 primite si 8 contraventii silvice aplicate in urma controalelor.

Cum se lucreaza cu autoritatile romane? Au inceput sa fie mai receptive la problemele de mediu?

Aici depinde de subiect. Nu putem spune ca exista un domeniu in care totul e bine si frumos. Asta inseamna de fapt implicarea, sa urmarim mereu ce se intampla, sa monitorizam si sa expunem lucrurile care nu merg bine, pentru a fi rezolvate. In urma cu cativa ani era destul de dificil accesul la informatii de interes public, in sensul in care nu de putine ori am recurs la actiuni in instanta pentru a obtine informatii care in mod normal trebuie sa fie publice.

De patru ani incoace, realizam un raport despre cazurile anuale de taieri ilegale de arbori – pentru asta cerem informatii la mai multe institutii, nu exista o situatie centralizata. Suntem de parere ca nu un ONG ar trebui sa faca asta. Statiile de monitorizare a calitatii aerului nu functioneaza mereu si nu functioneaza in week-end (!). Sunt multe lucruri care „scapa” pentru ca nu sunt stipulate ca fiind responsabilitatea clara a unei institutii anume si atunci nu poate fi nimeni tras la raspundere. Sunt inca multe lucruri de reparat.

In alte tari, Greenpeace colaboreaza cu companii de tot felul, oferindu-le consultanta de mediu. Se intampla la fel si in Romania?

Pana acum, nu. Companiile pun pret pe responsabilitatea fata de mediu de cele mai multe ori atunci cand legislatia de mediu le obliga si cand clientii lor pun mare pret pe acest aspect. Asa ca daca vrem companii mai responsabile fata de natura, nu numai ONG-urile de mediu trebuie sa le ceara asta, ci si cei care le consuma produsele – fie ca produsul este un produs de software, servicii de transport, sau un mar.

Viata de activist de mediu poate fi periculoasa?

Depinde unde alegi sa fii activist de mediu. Cu totii ar trebui sa fim activisti de mediu si sa ne aparam dreptul de a trai intr-un mediu curat. Uneori miza este atat de mare si interesele atat de puternice, incat nicio valoare morala nu mai conteaza. De exemplu, Honduras este considerata cea mai periculoasa tara din lume pentru activistii de mediu – intre 2010 si 2014 au fost ucisi peste 100. Potrivit Global Witness, 2015 a fost cel mai rau an pentru activistii de mediu. Dar in Romania nu regasim aceeasi situatie. Asa ca nu avem nicio scuza sa nu ne implicam mai mult ☺

Cat de receptivi sunt romanii la problemele de mediu?

Mult mai mult ca in alti ani. Din ce in ce mai multi oameni se implica voluntar, se informeaza si iau atitudine fata de nedreptati de mediu. Insa mai avem de progresat ca `sa prindem din urma`. Cel mai mult au de recuperat autoritatile, care in multe aspecte nu au o viziune integrata asupra dezvoltarii si nu iau mereu in calcul impactul de mediu, asa cum ar trebui sa fie regula. O administratie eficienta si responsabila trebuie sa fie mai deschisa spre modernizare si folosirea tehnologiilor noi, mai ales in domeniul productiei si transportului de energie.

Cat de mult se pot implica oamenii in salvarea padurilor? Ce pot face ei concret?

Spre deosebire de acum 3 ani, astazi oamenii chiar se pot implica. Cel mai la indemana instrument este aplicatia mobila Inspectorul Padurilor – prin intermediul careia poti verifica daca un transport de lemne este legal sau nu. In cazul in care transportul nu este inregistrat, sau datele oferite de aplicatie nu corespund realitatii, poti suna la 112, de unde esti transferat la politie, pentru a reclama acest lucru. Apoi avem platforma online www.inspectorulpadurii.ro unde poti sa vezi in timp real ce autorizatii de taiere exista, unde sunt ele localizate si ce transporturi de lemn sunt aprobate.

Pentru a completa acest sistem de monitorizare publica si pentru a aduce la lumina ceea ce se intampla in padure noi am pus la dispozitie www.salvezpadurea.ro. Aici oricine interesat de protectia padurilor poate invata ce indicii sa urmareasca pentru a intelege daca o taiere este suspecta de a fi ilegala. In baza fotografiilor, clipurilor video si a detaliilor despre locatie se completeaza o sesizare, iar platforma noastra o expediaza automat catre administratorul responsabil care va verifica si raspunde.

Daca cineva este martor al unei taieri, cui trebuie sa se adreseze?

O taiere ilegala are anumite indicii pe care noi le-am dezvoltat intr-un ghid special. Nu orice taiere de arbori este ilegala sau abuziva. Exista anumite lucrari silvice perfect in regula in padure, dar conteaza si modul in care este facuta – de exemplu, sa nu se lase resturi de lemn in urma sau pe albiile raurilor. Exploatarile trebuie sa respecte anumite norme. Toate acestea pot fi semnalate pe www.salvezpadurea.ro, de unde rezulta o sesizare care ajunge la Romsilva, la Garzile Forestiere si la noi. Le verificam pe toate.

Cum stam la capitolul voluntariat?

Greenpeace are o retea de voluntari care ne ajuta tot timpul si pe care ne putem baza pe termen lung. Le suntem foarte recunoscatori! La noi, voluntarii fac parte din echipa. Nu recrutam voluntari pentru anumite evenimente. Ei vin la noi, se informeaza si rolul lor in campanii creste odata cu timpul. In general, oamenii vor sa faca mai mult voluntariat in Romania si asta inseamna ca ofera valoare timpului lor. Timpul este pana la urma cea mai valoroasa resursa, nu se regenereaza.

Sunteti directorul executiv al Greenpeace Romania. De ce ati ales acest domeniu?

Din dragoste pentru natura am facut Facultatea de Biologie. Natura este mostenirea noastra, a tuturor, pe care unii o ignora, unii o apreciaza, unii o distrug si altii o apreciaza. De 46 de ani, Greenpeace protejeaza natura, in peste 50 de tari, acolo unde suntem prezenti – si pentru mine a fost un pas absolut natural, sa ma apropii de oameni care au aceleasi valori cu ale mele. In felul acesta, alaturandu-ma campaniilor Greenpeace din Romania, am sentimentul ca si eu am picatura mea de contributie la un viitor in care copiii si nepotii nostri sa se bucure de Pamant.

Au fost momente in care ati simtit ca vreti sa renuntati? Daca da, ce motivatie ati gasit de a merge mai departe?

Nu, niciodata nu am fost in prag de a renunta. Luptele noastre nu sunt usoare, oponentii au de obicei interese economice puternice, dar asta ma face sa imi doresc, cu atat mai tare, sa dam o voce Naturii fara aparare. Campaniile Greenpeace sunt destinate binelui tuturor – de aceea simtim ca avem o responsabilitate foarte mare.

Va simtiti ca o femeie puternica?

Am invatat lectia smereniei. Imi place sa cred ca sunt o persoana echilibrata si normala. Tocmai pentru ca iubesc si respect Natura, am intotdeauna in minte dimensiunea noastra, a oamenilor, in raport cu Universul. Am invatat insa si ca o voce e intotdeauna mai puternica alaturi de alte voci.

De ce sunteti un doer?

Imi place sa vad lucrurile intamplandu-se, nu imi place sa astept si prefer sa fac ceea ce cred ca este bine de facut, decat sa astept ca altcineva sa aiba initiativa. Imi place cand incep sa vad roadele actiunilor mele. Si mai cred in puterea exemplului.

Foto: Greenpeace Romania

***

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in She doer