Connect
To Top

Sportul și cardiomiopatia. Intră ȋn echipa inimii… cu #fairplay!

Cred că nu trebuie să spun despre mine cât imi place sportul. Este parte din viaţa mea. Nu m-aș vedea altfel. Ȋmi încep sau finalizez ziua cu alergare, sală, yoga, pilates. În plus, particip în fiecare an alături de soțul meu la câteva competiții de alergare. M-am convins de multă vreme pe pielea mea că sportul ȋnseamna sănătate, energie pentru trup și suflet, spirit și mobilizare, testarea propriilor limite. Ȋmi place să mobilizez lumea să facă sport. Ȋncerc să ȋmi educ copiii prin puterea exemplului. Să facem sport ca rutină zilnică sau măcar din când ȋn când, ca hobby, “mod de socializare”, de ce nu?

Îmi place să setez trend-uri: Urmează-mă, hai să alergăm! O să te simţi mai bine, mai tânăr, mai ȋn formă! De aceea, ȋmi place să mă alătur cauzelor sportului. Sportul aduce oameni ȋmpreună. Și multă bucurie!

Când am primit invitaţia de a vorbi cu Dr. chirurg Lucian Dorobanţu despre un proiect al echipei sale din spitalul Monza, legat de sănătatea sportivilor, m-am bucurat. Vorbesc cu un om care, ca și mine, iubește sportul. Desigur că nu am stat pe gânduri…

– Bună Lucian! Mă bucur să ne vedem din nou! Încă am rămas cu gândul la inima pe care am văzut-o prima dată ȋn sala de operaţii. Deci… nu se scoate inima din piept?!? Ce veste bună! Discutăm astăzi despre un subiect de mare interes pentru mine! Sportul ȋntotdeauna a unit oameni. Mă bucur să văd oameni preocupaţi de a practica sport ca rutină zilnică. Personal, nu atât competiţia mă atrage la sport. Ci spiritul de echipă, de a lupta ȋmpreună, deși aparent ȋn echipe “adverse”, dar cu reguli clare, care nu se schimbă ȋn timpul jocului. Totul făcut cu multă bucurie, pentru cauze bune și pentru a-ţi menţine un trup și o minte sănătoasă. Știu că ȋţi place sportul și practici sport. Știi cum ȋntreabă media: mit sau realitate?

– Bună, Sonia! Îmi place mult să privesc și să fac sport. Am făcut parte din echipe de juniori, am făcut basket la liceul Sf. Sava iar acum fac sport pentru “starea de bine”, pentru că îmi dă tonus și energie pentru munca mea de zi cu zi. Încurajez de asemenea spiritul și competiția loială. Îmi educ copiii în acest spirit. Încerc să fiu tot timpul conectat cu mediul sportiv și sunt alături de sportivii români în toate competițiile României peste tot în lume!

 – Aș putea înțelege că de aici pleacă și dorința de a îi ajuta pe sportivi să fie sănătoși, iar pentru orice om, cu atât mai mult sportiv de performanță, sănătatea inimii este un obiectiv esențial. Înțeleg că de aici a plecat ideea unui centru dedicat unei boli care poate afecta inima sportivilor. Tot de aici a plecat ideea “Centrului de Cardiomiopatie hipetrofica obstructive/CMHO”?

– Am înființat acest “Centrul de Cardiomiopatie hipetrofica obstructivă” încă de când m-am alăturat echipei Monza, de acum 3 ani și ideea a pornit de a ajuta oamenii care suferă de această boală rară, care apare 1:500 de cazuri, o boală genetică, fără manifestări specifice de obicei, care se poate ascunde în spatele banalei “oboseli” pe care o resimțim cu toții în anumite perioade, dar pentru un sportiv, de pildă, a cărui inima este supusă unui efort susținut tot timpul și progresiv, alternând perioade de relaxare, cu antrenamente cardio pentru a susține momentele de “maxim” din timpul competițiilor, poate avea urmări tragice, dacă boala nu este diagnosticată la timp și tratată corect.

Din păcate, au existat accidente tragice și în România și în întreagă lume. Există o statistică în SUA care atestă faptul că 39% din morțile subite ale atleților se datorează cardiomiopatiei hipertrofice în forma sa obstructivă.

– Lucian, te rog să explicăm pe înțelesul tuturor, ce înseamnă acesta boală?

– Pe înțelesul tututor… imaginează-ți o cameră. Să zicem că așa arată pereții inimii. Când pereții se îngroașă foarte tare, vin peste noi, exercită o presiune. Nu mai ai loc în camera. Asta se întâmplă și cu sângele care nu mai are loc în camera ventriculului stâng, principala pompă care irigă organismul. Din cauza acestui spațiu din ce în ce mai mic, ușa, valva mitrală, nu se mai închide cum trebuie. Boala înseamnă că inima nu se umple corect și că la ieșirea din inimă este un obstacol, produs de mușchiul inimii și de valva, care nu lasă sângele să iasă într-un debit suficient. Se creează o obstrucție dinamică. Se produce un blocaj.

– Cum se descoperă totuși această boală? Doar nu toată lumea își face de rutină teste genetice? Mă refer la simptome și semne care ar trebui să ne dea de gândit?
– Manifestările sunt diferite și ușor de confundat, putând debuta cu o banală oboseală. Unii dintre pacienți acuzau imposibilitatea de a mai face gesturi firești, oboseau în timpul imbrăcatului, urcatului scărilor sau altor activități zilnice de rutină. Este însă foarte dificil de diferențiat diagnosticul, în lipsa evaluării clinice și investigațiilor, prescrise de medicul cardiolog.

Se începe cu un examen clinic, cu ecocardiogramă, EKG, cu test de efort, uneori este necesar un RMN cardiac. Cu atât mai mult, este necesară investigarea cardiacă a sportivilor care prezintă “by default” o îngroșare fiziologică a mușchiului inimii, datorat efortului susținut și constant. Inima sportivilor este o inima specială, la propriu și la figurat!

– Investigarea sportivilor nu are loc în cadrul examenelor medicale obligatorii, specifice, înainte de obținerea avizelor sau înaintea competițiilor la care participă?

– În mod normal, da. Se fac investigații cardiace, mai ales când vorbim de loturi olimpice, când un medic specializat în medicină sportivă asumă că va investiga și va certifica printr-un aviz că sportivul este apt pentru competiție sau pentru a practica sport în condiții de siguranță. Pentru acest tip de patologie, mai bine zis pentru excluderea cardiomiopatiei, recomandarea este ca diagnosticarea și tratamentul bolii să se facă în centre specializate, care să aibă o cazuistică bogată, să știe exact cum arată ecografic o inima în suferință din cauza acestei boli, să ofere diagnostic diferențial.

La nivel de tratament chirurgical al bolii, de asemenea, există o evaluare la nivel internațional care relevă faptul că operațiile practicate de către chirurgi care nu au experiență în această boală, înseamnă, conform statisticilor, o mortalitate de 6%, spre deosebire de 0,8%-1% cât este în centrul nostru și în centrele din America (Mayo Clinic, de exemplu). Sigur, 6% poate părea un procent mic, dar este de 6 ori mai mare decât 1%.

– Wow! Am înțeles. Este necesară investigare și tratament în centre dedicate CMHO. Sunt accesibile aceste investigații, Lucian? Intervențiile sunt decontate de stat?

– Din păcate vorbim de România, unde serviciile nu sunt foarte accesibile, în sensul că nu se pot face oriunde. Din păcate, sportul nu are bani, cum nu au multe alte domenii, sănătatea, educația. Serviciile medicale nu sunt gratuite, fiind vorba de sistem privat. Având în vedere însă faptul că o intervenție de CMHO costă în afară țării mai mult de cca 4 ori decât ar costă în spitalul nostru, de pildă, statul român dând această posibilitate de a deconta servicii private în afară țării, mă gândesc că efortul ar fi mai bine canalizat către programele naționale care să vizeze coplata serviciilor medicale pentru români în România. În beneficiul pacienților, în primul rând.

Spitalele mobilizează resurse, medici români, personal medical, îi formează, îi califică pentru a practica medicină la standarde internaționale în țara lor. Iată un motiv în plus pentru care un proiect gândit în beneficiul sistemului de sănătate românesc ar prinde tare bine.

Noi am mai susținut această idee, fiind și singurul centru dedicat CMHO din România și din Europa Centrală și de Est. Mai există 4 în Europa. Rezultatele centrului nostru, împreună cu centrul CMHO coordonat de Prof. Paolo Ferrazzi în Policlinico din Monza din Italia au rezultate comparabile, peste celelalte centre din Europa. Spun doar că se poate interveni în țară, cu rezultate la fel de bune, dar la costuri de 4 ori mai mici. Deci o mai bună gestiune a resurselor, poate salva alte vieți aflate pe muchie de cuțit, la propriu!

– Sunt perfect de acord! Cred că stă în puterea fiecărui om de a schimba lucruri mici, chiar opinia cred că pune o cărămidă în plus, fiecare acolo unde se află: la locul de muncă, acasă, în comunitate. Sportul are și acest rol, de a aduce oamenii împreună. Mi se pare chiar că am putea milita mai mult pentru această cauză. Ce putem face mai concret pentru sportivii noștri?

– Întotdeauna am încercat să ajutăm cum putem, fiecare dintre noi, ca medici, ca spital, sportivii sau cluburile sportive atunci când au avut cazuri mai dificile, care au necesitat un control avizat, un ochi specializat, care să ateste că sportivul nu este în pericol din acest punct de vedere. Am ajutat tot timpul și informând asupra riscurilor bolii, dând exemplul vostru, al oamenilor din media care au promovat necesitatea investigării specifice, testului de efort, de pildă, a noutăților cu care noi am încercat să ținem pasul cu avangarda domeniului.  Am ajutat și concret, prin investigații și tratament, sportivi ai loturilor olimpice la diferite sporturi. Suntem alături de lumea sportului prin fapte concrete, nu numai prin cuvinte de încurajare.

– Fiind un comunicator pe zona de sănătate mi-au fost cerute recomandări tot timpul, unde-i bine de făcut o anumită investigație, ce cred despre o nouă tendiță apărută? Ce opinie am? Răspunsul meu a fost întotdeauna: să ne adresăm medicului specializat în domeniul său, spitalului, centrului cu cea mai mare experiență, medicului care s-a confruntat zilnic cu această patologie. Nu emitem judecăți medicale. Ne informăm corect. Informăm corect, la rândul nostru. Ne orientăm către oamenii care s-au pregătit să facă un anumit tip de chirurgie, să ofere tratament personalizat, să fie tot timpul în pas cu ce se întâmplă în centrele de referință din lume în domeniului lor de activitate. Să fie o alegere sigură pentru pacienți! #safechoice, așa spuneam în primul nostru articol.

– M-aș bucura, Sonia, să fie cum spui, pentru ca sportivii noștri să poată beneficia de această alegere sigură, să știm că sunt sănătoși și că pot participa la competiții în cele mai bune condiții. Aptă de efort trebuie să fie inima sportivilor! Sportul trebuie să rămână un motiv de bucurie pe teren. Și de #fairplay!

 

 

 

 

 

 

 

Dr. Lucian Dorobanţu

Medic primar chirurgie cardiovasculara

Coordonatorul Centrului de Cardiomipatie Hipertrofica Obstructiva

Spitalul Monza

***

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in Health