#OneYearHealthChallenge: Interviu prof.dr. Alexandru Rafila

Dacă cel mai dezbătut subiect al momentului este noul coronavirus, ei bine, Prof. Dr. Alexandru Rafila, şeful Disciplinei de Microbiologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” şi şeful Laboratorului Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti, membru în Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, este cu siguranță omul ale cărui declarații sunt urmărite de toată lumea cu sufletul la gură și de la care așteptăm vești menite să ne detensioneze, care să ne liniștească, care să ne indice faptul că vieților noastre vor reintra cât de repede în vechiul normal. 

Desigur că în contextul actual acest interviu se referă într-o măsură covârșitoare la pandemia prin care omenirea trece în aceste momente, situație care a schimbat semnificativ viețile oamenilor. Dar nu lipsesc din discuție nici informații despre afecțiuni din sfera bolilor infecțioase și modurile prin care ne putem proteja.

Domnule Profesor, școala a început deja în Franța și în alte state europene, iar după două săptămâni s-au închis unități de învățământ. Care sunt șansele la noi să rămână școlile deschise?

Trebuie să vedem ce proporție din școli s-au închis în Franța sau în alte țări europene. Proporția este extrem de mică, adică s-au închis câteva zeci de școli la câteva zeci de mii de școli. Asta înseamnă un procent foarte mic, probabil în jur de 1%. Eu nu sunt îngrijorat de situații de genul acesta.

Sunt îngrijorat de o situație în care foarte multe dintre școli s-ar închide (ceea ce sper să nu fie cazul). Depinde foarte mult de cum este organizată fiecare unitate de învățământ și dacă într-adevăr acestea au fost sprijinite, fie de autoritățile locale, fie de ministerul educației să poată asigura condiții care limitează transmiterea virusului.

Mă refer la condiții realiste, nu neapărat teoretice. Mai degrabă mă interesează dacă copiii au acces la apă ca să se poată spăla pe mâini când doresc, să aibă dezinfectant, măști. Sunt foarte multe categorii de persoane mai puțin favorizate care au nevoie de sprijin pentru a-și trimite copiii la școală.

Am observat că în unele clase sunt bănci cu scaune învelite în plexiglas. Sunt niște imagini ușor înspăimântătoare pentru ochiul omului trăit în liberate …

Eu nu sunt adeptul plexiglasului. Noi ca țară suntem destul de originali. N-am regăsit în altă parte modelul ăsta, așa că poate îl patentăm. 

Cred că este mult mai rațional să asiguri condiții de distanțare decât să pui obstacole secundare care pot să fie și deranjante din punct de vedere al vizibilității. Acei copii trebuie să și vadă. În plus, dacă pui astfel de separatoare acestea trebuie să fie curățate, dezinfectate. Mai există și riscul unor accidente pentru că copiii se joacă, se împing, cad… De aceea este bine să nu aibă obstacole care să le creeze probleme.

Deci ne limităm practic la regulile de igienă pe care le știm. Respectiv spălatul pe mâini este esențial!

În acest caz trebuie făcută o precizare pentru că uneori exagerăm și cu acest lucru. De exemplu, copiii când ies sau intră în clase nu vor avea timp să se spele pe mâini foarte bine pentru că în băi sunt relativ puține chiuvete. Astfel, se va crea coadă, înghesuială la băi ceea ce nu trebuie să se întâmple în niciun caz.

Astfel, la intrare și la ieșire se poate folosi dezinfectantul care trebuie să se găsească în clase. Minim două recipiente. Și deci, se va face mult mai simplă înlăturarea posibilelor organisme de pe mâinile copiilor și mult mai eficient.

Îți dezinfectezi mâinile având o motivație în spate, nu repetarea unei „manopere” care poate să devină excesivă și chiar nocivă tegumentului.

Sigur, dacă copiii merg și folosesc toaleta, se spală pe mâini, dar nu trebuie îndemnați să se spele pe mâini când intră sau ies din clasă în pauză. Acest lucru nu se va putea realiza, creând probleme mari în ceea ce privește circulația elevilor în școală, și chiar riscuri suplimentare de transmitere a virusului.

Este necesar să folosim dezinfectant clasic sau este suficient și spirtul?

Și spirtul este bun, mai ales alcoolul sanitar care are o concentrație de 70 de grade. În această concentrație este autorizat ca și dezinfectant, deci nu este nicio problemă. Dezinfectanții care se găsesc în comerț sunt tot pe bază de alcool, fie alcool etilic, fie alcool izopropilic sau un amestec între cele două cu aceeași concentrație de 70 de grade.

Dezinfectanții folosiți într-o cantitate exagerată dăunează?

Nu trebuie să exagerăm! Am observat de exemplu, persoane care stau singure la o masă, nu interacționează cu nimeni și din zece în zece minute au dezvoltat un tic în a-și dezinfecta mâinile. Îți dezinfectezi mâinile având o motivație în spate, nu repetarea unei „manopere” care poate să devină excesivă și chiar nocivă tegumentului.

Revenind la spălatul pe mâini: s-a vorbit foarte mult despre ideea de a ne spăla pe mâini 20 de secunde. De ce 20 și nu 10 secunde?

Deoarece în zece secunde nu este suficient timp să acoperi bine suprafața mâinilor care nu înseamnă doar palmele, ci și dosul mâinilor, partea interdigitală care trebuie să fie acoperite și frecate bine cu săpun. Este nevoie de un timp minim de acțiune ca săpunul să emulsioneze microorganismele de la suprafața tegumentului pentru ca acestea să fie eliminate. Orice substanță care înlătură microorganismele, inclusiv săpunul are nevoie de un timp minim de acțiune pentru a-și produce efectul.

Domnule profero Rafila, Pe lângă Covid-19 care ne-a afectat viețile mai mult decât ne așteptam, toamna vine la pachet cu viroze, gripe și cu tot felul de afecțiuni specifice sezonului. Lumea își face griji cum să nu se suprapună acestea? Cum putem să ne creștem imunitatea în acest context?

Imunitatea nu se poate crește într-un mod specific. Imunitatea este o caracteristică biologică a fiecărei persoane. Unii au o imunitate bună, alții mai puțin bună; se îmbolnăvesc mai frecvent, fac anumite tipuri de infecții mai des. Dar o alimentație echilibrată de fructe, legume cu suficiente vitamine și proteine, inclusiv de natură animală păstrează, dacă vreți, capacitatea organismului de a produce anticorpi sau celule specializate care combat microorganismele.

Nu există o rețetă minune! Se recomandă nu creșterea imunității în general, ci creșterea imunității specifice atunci când avem un vaccin față de o anumită boală.

Dacă ne referim la virozele sezoniere, gripa este cea mai cunoscută dintre ele. Pentru aceasta există un vaccin. În fiecare an altul pentru că virusul gripal suferă mici modificări care fac necesară revaccinarea anuală. În jur de 15 octombrie, anul acesta putem să folosim vaccinul gripal. Acesta acoperă patru tulpini circulante, două de virus gripal A și două de virus gripal B. Este perfect utilizabil pentru toată lumea începând cu copiii în vârstă de șase luni.

Dar în interacțiunea cu o eventuală infectare cu Covid-19 are vaccinul antigripal vreun beneficiu?

Nu are nicio legătură. Acesta apără de o infecție consecutivă sau simultană.

Din acest punct de vedere sunt mai liniștit decât în alți ani, în sensul că lumea dacă păstrează măsurile de siguranță față de Coronavirus, va fi protejată și de multe alte viroze, inclusiv de gripă. Asta nu înseamnă să nu ne vaccinăm, ci din contră.

Iar la Coronavirus tot așteptăm un vaccin.

Care sunt perspectivele obținerii unui vaccin împotriva Coronavirus în viitorul apropiat?

Există perspective, însă trebuie să avem întotdeauna un entuziasm moderat. Probabil că primele vaccinuri care vor apărea nu vor fi perfecte, adică vor evolua în timp. Dar cu siguranță nu vor apărea vaccinuri decât în momentul în care agențiile de reglementare, mă refer aici la EMA ( Agenția Europeană a Medicamentului) sau autoritatea din S.U.A. (FDA) vor autoriza aceste vaccinuri pentru uz uman.

Probabil că primele vaccinuri care vor apărea nu vor fi perfecte, adică vor evolua în timp. Dar cu siguranță nu vor apărea vaccinuri decât în momentul în care agențiile de reglementare vor autoriza aceste vaccinuri pentru uz uman.

Acestea trebuie să îndeplinească două condiții fără de care nu se poate obține această autorizație. Este vorba de condiția de siguranță, adică să nu apară reacții grave ca urmare a vaccinării. Și condiția de eficacitate, adică să obțină un rezultat care să protejeze cea mai mare parte a persoanelor care sunt vaccinate. Iar această imunitate să aibă o durată suficientă încât de exemplu, dacă discutăm despre SARS Cov 2 să întrerupă transmiterea epidemică.

Evident că vor apărea mai multe vaccinuri de la diferite companii producătoare, nu-i așa?

E posibil să apară mai multe tipuri de vaccin. Sunt în principiu două categorii de vaccinuri aflate în dezvoltare. Unele inovative, care utilizează ARN, un acid nucleic pe care îl regăsim și în virusul Corona sau altele care utilizează antigene, niște vectori virali care transportă diverse antigene.

Rămâne de văzut care dintre vaccinuri va obține autorizația. E posibil să avem într-un interval relativ scurt, de câteva luni aprobări pentru mai multe tipuri de vaccin. Recomandarea de administrare va fi sigur îndreptată către categoriile aflate la risc. În primul rând, persoanele cu boli cronice, persoanele vârstnice,  personalul medical sau din servicii esențiale care fac necesară funcționarea unei țări sunt vaccinați de primă intenție.

Cu care vaccin și câte doze trebuie administrate (e posibil să fie nevoie de cel puțin două doze) rămâne de stabilit. Încă ceva, aceste vaccinuri vor trebui administrate în cadrul unor campanii care s-ar putea să fie diferite de cele clasice de vaccinare. E vorba de organizarea de centre de vaccinare în fiecare localitate și la care vaccinurile să ajungă rapid, iar beneficiarii să poată fi vaccinați în număr mare într-un timp cât mai scurt.

Sunt vaccinuri sensibile la variațiile de temperatură, trebuie transportate foarte rapid la temperaturi scăzute (-70,-80℃) și atunci o să fie nevoie de realizarea unor centre de vaccinare la care să aibă acces toate persoanele eligibile, într-un mediu planificat, fără panică și fără înghesuială.

Aceste vaccinuri vor trebui administrate în cadrul unor campanii care s-ar putea să fie diferite de cele clasice de vaccinare.

Eu sunt convins că încet, marea majoritate a populației se va vaccina dacă va exista suficient vaccin disponibil.

Iar cei care nu doresc acest lucru probabil că nu o vor face, dar întotdeauna există o minoritate care refuză vaccinarea considerând că nu este necesară, ba chiar nocivă.

Până la urmă, creșterea duratei de viață, a confortului unei generații sănătate, a unor copii fără sechele se datorează vaccinării.

Dacă mâine ajunge și în România primul vaccin îl testați pe propria piele?

Dacă este autorizat, cu siguranță. Nu o să mă vaccinez niciodată cu primul vaccin care nu este autorizat. Primul vaccin nu o să mi-l fac eu. Probabil că o să fie cineva de la Ministerul Sănătății, mai cunoscut decât mine și atunci probabil că va face o demonstrație în acest sens.

Nu o să mă vaccinez niciodată cu primul vaccin care nu este autorizat. Primul vaccin nu o să mi-l fac eu. Probabil că o să fie cineva de la Ministerul Sănătății…

Dar repet, cu siguranță mă vaccinez dacă în România ajunge un vaccin care este autorizat. Mai ales că lucrând în spital, chiar în Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș, unde îngrijim cel puțin 500 de pacienți în același timp infectați cu noul Coronavirus, în mod evident trebuie să mă vaccinez și o fac cu toată încrederea.

Dacă o să apară mai multe vaccinuri, vor fi acestea împărțite pe țări? Țara X are acces la vaccinul A, țara Y la vaccinul B etc. Sau o să aibă România acces la un anumit vaccin?

Nu cred că va fi o astfel de împărțire. Sigur, depinde foarte mult de cât se implică autoritățile din România. Până acum, vaccinul despre care se discută că ar putea fi furnizat României provine de la U.E.

Comisia Europeană a încheiat precontracte cu câteva companii care dezvoltă acest tipuri de vaccin și atunci sigur că fiecare țară membră va primi o cotă parte. Aceasta trebuie să fie proporțională cu populația și eventual cu numărul de persoane din categoriile aflate la risc.

Cei care au fost deja infectați cu noul Coronavirus se spune că ar avea imunitate pentru o perioadă de timp. S-au mai aflat informații noi despre cât durează imunitatea și care este perioada în care sunt feriți?

Evident este o problemă în studiu. Noi cunoaștem această infecție de nouă luni, un interval scurt, mai ales că la început nici nu existau teste disponibile de diagnostic serologic care identifică anticorpii prezenți în serul pacientului și clar există persoane care sunt imune. 

Rămâne de văzut dacă imunitatea pe care o generează infecția se referă doar la anticorpi circulanți sau la „memoria imunitară”, adică limfocitele care sunt antrenate, în urma contactului cu virusul să producă o sinteză de anticorpi foarte rapidă care protejează deci, persoana respectivă.

Stabilirea tipurilor de anticorpi, cum le spunem noi, anticorpi neutralizanți care blochează multiplicarea virusului încă de la poarta de intrare, nu sunt teste încă disponibile. Nu putem deci, măsura nivelul de anticorpi ca să facem o distincție între anticorpii care apar în general în urma infecției și cei neutralizanți.

Nu apare un singur tip de anticorpi, ci mai multe. Acum se măsoară suma acestora și nu anticorpii neutralizanți. Cu siguranță, în lunile următoare vor apărea teste care să permită acest lucru și eu cred că imunitatea este evidentă pentru că numărul de cazuri de reinfectare în rândul persoanelor care au trecut prin boală este extrem de mic. Sunt foarte puține cazuri documentate la nivel internațional.

Unii confundă, de exemplu excreția prelungită de virus (sunt persoane care elimină virusul într-o lună, două sau mai mult) cu reinfecția.

Nu este vorba de reinfecție, ci de o eliminare a virusului care a produs infecția inițială.

Unii sunt purtători dacă vreți, ai acelui virus sau acelor fragmente care provin din virus, o perioadă mai îndelungată fără să transmită boala altora.

S-a vorbit mult despre felul în care virusul afectează o anumită categorie de oameni. S-a vorbit mult despre pacienți cu comorbidități, cardiaci, persoane cu probleme pulmonare, diabetici… Simptomatologia în aceste cazuri este unitară în cazul tuturor?

Simptomatologia este variabilă. Ceea ce ajunge să fie oarecum unitar, aproape de o anumită uniformitate sunt manifestările care apar în cazul complicațiilor pulmonare, dar și complicații cardiace, nervoase și renale care apar în cazul acestor pacienți.

Simptomatologia este oarecum specifică virozelor respiratorii. În simptomatologia de debut e greu să diferențiezi între o infecție cu Coronavirus și o gripă banală.

Excepție fiind două semne care apar destul de frecvent în ultima perioadă: pierderea gustului și pierderea mirosului. De cele mai multe ori s-au corelat cu apariția sau confirmarea cazurilor de infectare cu Covid-19.

O diaree inexplicabilă fără o cauză alimentară constituie un simptom care justifică testarea pentru a preciza dacă este infecție cu Covid-19.

Nu neapărat apar complicații cu pneumonie, dar în cazul în care apare o astfel de simptomatologie e bine ca persoana respectivă să fie investigată. De ce? Pentru că dacă întârzii diagnosticul pot să apară forme evolutive ale bolii, complicații pulmonare care duc în caz de vindecare, la apariția unor sechele greu de recuperat.

Înțeleg că pot să apară sechele și la nivel pulmonar.

În general, apar la nivel pulmonar. După o infecție poate să apară ceea ce numim fibroză pulmonară. Recuperarea este mai grea și durează foarte mult. Dacă plămânul este fibrozat situația este mai delicată, mai ales că poate să afecteze și persoane mai tinere, nu neapărat vârstnici sau persoane cu comorbidități.

Când ne gândim la persoane mai tinere, ne referim la indivizi până în 30 de ani, inclusiv copii care pot să fie afectați?

Persoanele până în 50 de ani sunt în general mai puțin afectate. Copiii sunt afectați în cea mai mică măsură. Puțini sunt cei care necesită spitalizare și terapie intensivă. Nu sunt nici o problemă pentru sistemul de sănătate în sensul supraîncărcării și nici pentru persoana în cauză.

Am vorbit la un moment dat cu un medic pediatru de la spitalul de copii Grigore Alexandrescu care spunea că până în 16 ani a remarcat la copiii testați pozitiv cu Coronavirus că au avut simptomatologie digestivă.

Da, apare și la adulți, nu doar la copii. O diaree inexplicabilă fără o cauză alimentară constituie un simptom care justifică testarea pentru a preciza dacă este infecție cu Covid-19. De altfel, virusul se elimină pe cale digestivă o perioadă variabilă de timp.

Dacă cineva are simptome de genul acesta ar trebui să fie cumva fericit că a eliminat virusul? Este dovada unui organism puternic?

Nu, în niciun caz. Este doar unul dintre simptome.

Apropo de testare. Ne testăm imediat dacă ne curge nasul, ne ustură în gât? Cum este bine să procedăm?

Depinde foarte mult de situație. Adică în ce context a apărut boala, dacă am fost în contact cu cineva răcit, dacă cineva din familie a fost testat sau nu pentru Coronavirus. În sezonul rece dacă o să apară persoane răcite în fiecare zi, nu o să se poată testa toți.

Trebuie să fim realiști, dar ar trebui să existe o anamneză în timpul consultului, o discuție cu pacientul care să justifice testarea. Mai mult, va trebui găsită o soluție și pentru testarea în paralel, atât pentru gripă, cât și pentru Coronavirus.

Și asta pentru că discutăm de două boli care se transmit similar și care produc de multe ori și o simptomatologie foarte asemănătoare. Este bine ca pentru un pacient pe care îl internezi în spital să nu-l amesteci în sală cu pacienți care au Coronavirus și gripă.

Cum funcționează testarea? De exemplu, copilul meu cel mic este foarte sensibil în zona nasului, iar din câte înțeleg testarea funcționează ca un exudat nazal, dar mai profund…

El nu este mai profund dacă se recoltează corect. Exudatul nazal se recoltează într-un singur mod. Da, este puțin neplăcut, dar este mai degrabă o sperietură decât o traumă.

Din salivă se poate recolta? Dar din gât?

Din salivă nu se poate diagnostica virusul, din păcate. Dar din gât, un exudat faringian, dacă este luat corect poate să dea același răspuns ca exudatul nazal.

Revenind la discuția despre creșterea imunității, din care am înțeles că aceasta nu se poate crește, ci suntem înzestrați cu un anumit tip de imunitate… Totuși, oamenii iau suplimente precum Vitamina C, echinaceea. Ajută sau nu? Care este părerea dumneavoastră despre acest subiect?

Pentru cei cu deficit da, ajută. Dar după cum spuneam, dacă ne alimentăm corect și echilibrat și nu avem alte afecțiuni care să contraindice anumite alimente nu avem nevoie în mod neapărat de aceste suplimente.

Lumea le ia de multe ori ca efect placebo.

E ceva rău în efectul placebo?

Efectul placebo nu este nici rău, nici bun. Acesta este efectul pe care îl are o substanță care de fapt nu are niciun efect asupra organismului.

Întotdeauna se testează un medicament în comparație cu placebo. Acesta este acel compus care nu conține nicio substanță activă și atunci se urmărește în paralel. De exemplu, ai două grupuri de pacienți. Unul ia produsul A, altul nu ia nimic de  fapt, poate doar niște pastile care seamănă cu produsul testat, iar ulterior se compară evoluția lor.

Și la placebo sunt persoane care se vindecă  și care evoluează favorabil. Dar trebuie să fie o diferență semnificativă între cei care iau substanța activă și cei care nu o iau.

Mulți părinți folosesc și medicamente homeopatice în cazul unei răceli sau în caz de prevenție pentru afecțiunile specifice sezonului. Cum vedeți dumneavoastră abordarea homeopată?

Nu am nicio problemă cu principiile homeopatiei. Cred că fac parte din aceeași categorie a substanțelor care nu fac rău.

Această pandemie a schimbat harta sănătății la nivel mondial. Cum vedeți dumneavoastră sănătatea acum și ce înseamnă să te menții azi, sănătos?

Interesul pentru sănătate a crescut brusc pentru că evident, modul în care au reușit să reacționeze sistemele de sănătate a condiționat cumva multe alte sectoare: cel economic, de siguranță națională, cultură, învățământ etc. Astfel că există o repoziționare a sănătății. 

Trebuia să se întâmple cu mult timp în urmă, mai ales că există un concept numit, Acoperirea Universală cu Servicii de Sănătate, încât oamenii să primească servicii medicale când au nevoie și fără să le împovoreze situația economică.

Lucrul acesta nu se întâmplă peste tot în lume și această pandemie a arătat că suntem puțin pregătiți. Chiar țările cu sisteme medicale avansate nu au putut în anumite momente să asigure aceste lucruri tuturor.

Gândiți-vă ce s-a întâmplat în Italia de Nord cu mii de persoane infectate, spitale blocate unde strategiile de management de îngrijire nu au fost cele mai bune. Aceste lucruri ar fi trebuit exersate și pregătite din timp, mai ales că exista în permanență o indicație din parte OMS privind pregătirea pentru pandemie.

Noi am trecut printr-o pandemie de gripă în 2009 care a fost din fericire ușoară. Și imediat au apărut discuții legate de un complot al companiilor farmaceutice.

Și au fost într-adevăr interese ale firmelor farmaceutice?

Hai să fim puțin pragmatici. Firmele farmaceutice ca și alte firme de altfel, trebuie să funcționeze pe baza unor principii de profitabilitate. Nu cred că se poate pune problema ca o firmă farmaceutică ar trebui în mod gratuit să asigure tot felul de produse.

Și atunci pandemia de gripă, de exemplu cea aviară, care ar putea să apară într-un viitor nu foarte îndepărtat, ar putea să fie mult mai serioasă, iar sistemele trebuie să fie pregătite în acest sens. Există și un concept pentru asta numit reziliența sistemului de sănătate și în general nu doar noi, dar și alte sisteme de sănătate au fost puțin reziliente. Multe sisteme de sănătate au fost depășite de situația creată de pandemie.

Omul de rând se întreabă cu siguranță cum se pot face predicții că ar urma o pandemie de un anumit tip?

Se pot face modele matematice. Putem să spunem cam când ne așteptăm, dar nu putem să știm cu exactitate. Se pot face predicții la scară mai mică.

De exemplu, Institutul Național de Sănătate Publică din România a făcut un astfel de studiu în 2015 și a prezis epidemia de rujeolă care a început în februarie 2016. Inclusiv a arătat care vor fi zonele cele mai afectate din țară, iar hărțile pe care le-au făcut au coincis cu cele care s-au dezvoltat în 2016.

Problema nu este când facem predicții, ci dacă suntem suficient de pregătiți și de înțelepți ca să luăm măsuri din timp.

Toată lumea discută despre când vine vaccinul, fie în decembrie, fie în ianuarie etc, dar nimeni nu face nimic privind organizarea unei campanii de vaccinare. Aceasta va fi dificilă pentru că spuneam că sunt vaccinuri sensibile la variații de temperatură, pe de o parte. Pe de altă parte sunt greu de administrat într-un timp așa de scurt unui număr mare de persoane.

Cum poate populația să ajute specialiștii din sănătate?Cum vă putem face viața mai ușoară?

Protejați-vă pentru că altă soluție nu este. Protecția individuală este singura soluție pentru ca societatea să fie cât mai puțin expusă. Cu cât te protejezi mai bine, cu atât comunitatea este la rândul ei mai bine protejată. Iar acest lucru face diferența între țările unde oamenii sunt obișnuiți să respecte măsurile, să creadă în ceea ce le spun autoritățile, spre deosebire de alte zone unde încrederea în autorități și în măsuri este mai redusă.

Au fost dezamăgiți oamenii de prea multe ori din moment ce nu mai cred în autorități.

Am înțeles, dar trebuie până la urmă reconstruită încrederea.

Dacă suntem răciți sau gripați e ceva ce ar trebui să evităm în mod deosebit?

În general să evităm administrarea antibioticelor pentru că nu sunt eficiente decât la infecții bacteriene. Ori în sezonul rece avem infecții virale.

Din conversația pe care am avut-o, îmi păreți un om foarte calm și echilibrat, mai ales în situația actuală. Ce mesaj aveți pentru persoanele panicate, domnule profesor Rafila?

Trebuie să controlăm lucrurile, să le înțelegem, iar măsurile eficiente de prevenire sunt date de echilibru, nu de panică. Dacă tu controlezi situația și nu invers, ai într-adevăr o șansă.

OneYearHealthChallenge este o campanie de informare medicală corectă de la experți către pacienți. Aceasta abordează teme de interes pentru diverse afecțiuni și probleme de sănătate cu care se confruntă fiecare om măcar o dată în viață, personal sau în anturajul său, pe baza experienţei specialiștilor, a practicilor medicale şi a studiilor realizate până în prezent. Proiectul se va desfășura pe parcursul întregului an 2020 și este realizat în colaborare cu Boiron România.

***