#OneYearHealthChallenge: O inimă bolnavă. Se poate întâmpla la orice vârstă.

February 28, 2020

În mod traditional, luna februarie este luna îndrăgostiților și luna dedicată sănătății inimii. Este luna în care ar trebui să-i acordăm mai multă atenție. Nu mă adresez doar celor trecuți în grupa de vârstă cu risc, ci și tinerilor care cred că sunt ”menajați” de anii puțini. Ei bine, incidența bolilor cardiace la vârste tot mai mici crește accelerat. Iar acest lucru se datorează în mare parte factorilor externi. Așadar februarie ar putea fi momentul perfect pentru a afla despre riscurile care duc către boli de inimă și despre pașii pe care trebuie să-i faceți acum pentru a vă ajuta inima să rămână sănătoasă.

Am stat de vorbă cu dr. Lucian Dorobanțu, medic primar chirurgie cardiovasculară, despre sănătatea inimii la bătrânețe dar și la tinerețe, pentru că, da, o inimă bolnavă se poate întâmpla la orice vârstă.

Luna februarie este luna dedicată sănătății inimii. Este luna în care sărbătorim Valentine’s Day și în care crește consumul de vin roșu, ciocolată neagră și momente frumoase. Domnule Doctor, fac bine inimii aceste ingrediente?

Așa umblă vorba… este adevărat că fac bine, pentru că fac parte din dieta mediteraneeană, în care s-a demonstrat că oamenii care consumă acest gen de alimente se îmbolnăvesc mai greu și mai târziu de boli cardiovasculare. Sigur, probabil și datorită faptului că trăiesc pe malul mării și consumă hrană sănătoasă, pește și legume, la care se asociază și o anumită atmosferă și lipsa de stres. Toate acestea contribuie la sănătatea inimii.

Vinul roșu este bun pentru inimă sau doar un mit?

Vinul roșu este benefic în cantități moderate. Antioxidantul care se găsește în semințele și pielița strugurilor funcționează ca un scut împotriva bolilor cardiovasculare, îmbunătățește sănătatea vaselor de sânge, normalizează tensiunea arterială, prevenind blocarea arterelor. Un pahar de vin pe zi ajută în prevenția bolilor cardiovasculare. Însă, trei pahare de vin roșu au efectul invers, cresc pulsul și tensiunea arterială.

Dar activități? Ce fel de sport este bine să facem dacă vrem o inimă puternică și sănătoasă?

Ar fi bine să ne mișcăm cât de mult se poate, să uităm de lift și să o luăm pe scări, să mergem pe jos, cu bicicleta. Și ar fi bine să încercăm să nu ne stresăm atât de tare, pe cât societatea ne impune în ziua de astăzi. Dar cel mai bine aș spune ce să nu facem în general: să nu fumăm. Dacă vrem o viață lungă și frumoasă acest aspect este esențial pentru că aud foarte multă lume care spune că fumează dar face sport. Și asta nu se compensează. Nu există mecanisme compensatorii ci factori de risc foarte clar demonstrați. Mai sunt însă și alți factori extrem de importanți pentru sănătatea inimii. Să nu ne îngrășăm, mai ușor de zis, mai greu de făcut. Chiar și cu dieta mediteraneeană și cu salate depinde de cantitatea pe care o consumăm. Animalele erbivore cântăresc o tonă. Apoi dacă avem diabet, să ne controlăm cu strictețe, dacă avem hipertensiune arterială să o controlăm cu strictețe. Și atunci când avem o problemă să nu uităm să ne adresăm medicului și mai puțin surselor de masă, care sunt bune și ne ajută să ne orientăm, dar nu să găsim drumul corect.

Chiar, care sunt cele mai des întâlnite afecțiuni ale inimii? Și de la ce vârste sunt de așteptat?

Ultimele date ȋncep sa contrazică ipoteza veche conform căreea afecțiunile cardiovasculare apar cel mai frecvent în populația trecută de 65 de ani, arătând trendul ascendent al apariției acestora în populația tânără, sub 50 de ani. De departe, cele mai frecvente sunt bolile coronariene sau îngustări ale arterelor coronare care provoacă angina pectorală. O incidenţă mare au și boli ale valvelor, fie mitrală, fie aortică. Ne adresăm întregii patologii chirurgicale a bolilor de inimă.

Statisticile arată că problemele cardiace apar la vârste tot mai mici. Care este explicația?

În primul rând, explicaţia rezidă ȋn faptul că aceste boli sunt diagnosticate mai repede și mai corect de către colegii cardiologi, pentru că accesibilitatea la serviciile medicale a crescut foarte mult în ultima vreme și în România.

Adulții tineri (18-45 de ani), așa cum indică statisticile recente, sunt afectați în ultimele 2 decade de creșterea factorilor de risc cardiovascular: obezitatea, dieta inadecvată, inactivitatea fizică, suprasolicitarea. Abuzul de substanțe, fie că vorbim despre droguri recreaționale (cocaină, opioide), steroizi sau fumat (țigări electronice), reprezintă o cauză importantă pentru creșterea incidenței afecțiunilor cardiace cu potențial letal,chiar la o vârstă tânără. Obiceiurile acestea s-au înmulţit foarte mult ȋn rândul tinerilor. Se fumează mult și atunci este firesc că s-au înmulțit și cazurile de infarct la pacienți de 35 – 40 de ani.

Există anumite semne de care și tinerii ar trebui să se sperie un pic și să viziteze un medic cardiolog? Sau există și boli ascunse?

Semnele care prevestesc un infarct chiar și la vârste mici sunt aceleași ca și la vârste mai înaintate. În primul rând, durerea în piept, durerea puternică cu senzație de sufocare. La aceste simptome, indiferent de vârstă este important să mergem la doctor, să investigăm din timp și să tratăm. Fie că ne place, fie că nu ne place, după 40 de ani începem „să ieșim din garanție” și ar trebui făcut obligatoriu un screening.

Am citit undeva că iubirea are efecte benefice asupra inimii… așa să fie? Emoțiile pot influența starea de sănătate a inimii?

Categoric da, când vorbim de emoții pozitive nu poate să fie decât de bine. Fericirea și emoțiile pozitive au fost asociate cu o scădere a incidenței bolilor cardiovasculare, comparativ cu depresia și emoțiile negative.

Extrapolând, persoanele îndrăgostite și fericite tind să facă sport, să mănânce sănătos, să aibă o calitate a vieții mai bună, să evite excesele, contribuind la reducerea riscului cardiovascular. Tot contextul psihic are relevanță în ceea ce se numește răsunetul organic.

Dar cineva care suferă din dragoste se poate îmbolnăvi de inimă? Te poate durea inima din dragoste?

La modul propriu, nu. Cei care suferă din dragoste se pot îmbolnăvi atunci cand suferința durează un timp îndelungat și se cumulează cu fumatul, alcoolismul si ani de neglijență a factorilor de risc. Stresul emoțional puternic, generat fie de sentimente pozitive extreme, fie de cele negative (deces, accident, frică excesivă, traumă), pot conduce foarte rar la injurie miocardică acută, manifestată similar sindromului coronarian acut (cardiomiopatia de stres, cardiomiopatia Takotsubo, sindromul inimii rupte), cu implicații serioase terapeutice și prognostice. Dacă „ne doare inima” mai mult de 40 de minute, indiferent dacă trăim sau nu o deziluzie din dragoste, ar trebui să mergem la doctor!

Să întreb și ceva mai delicat: sexul este benefic sănătății inimii?

Da, mai ales practicat. Bolnavii operați pe inimă pun foarte frecvent această întrebare și răspunsul este „da”, pot avea activitate sexuală, este chiar indicat! Este un gen de mișcare plăcută care este foarte bine să fie practicată, mai puțin atunci când există contraindicații la efort.

Trecând la aspecte mai serioase, care este setul de investigații pe care orice om ar trebui să efectueze pentru a se asigura că este sănătos? Și la ce interval ar trebui repetate.

Sănătatea inimii se asigură prin prevenție cardiovasculară activă. Nu se exclud însă analizele uzuale care ar trebui efectuate periodic în colaborare cu medicul de familie (hemograma, coagularea, evaluarea funcției hepatice, renale, funcției tiroidiene precum și lipidograma completă) pentru a detecta patologii care pot predispune la boli cardiovasculare (dislipidemia familială, trombofilii, distiroidii, etc). Însă calea către o inimă sănătoasă se referă la abordarea unui stil de viață corect și controlul factorilor de risc cardiovascular.

Există predispoziție genetică la boli de inimă?

Factorul genetic joacă un rol important în apariția bolilor cardiovasculare, dar magnitudinea acestuia variază în funcție de boală și de alți factori determinanți (subtipul bolii, vârsta debutului). Riscul dezvoltării unor afecțiuni de inimă este mai mare dacă ai o rudă de gradul întâi care a avut sau suferă de de o patologie cardiacă, în special dacă această afecțiune a apărut timpuriu. Cei care au rude cu afecțiuni ale inimii ar trebui să fie supuși unor evaluări mai complexe, pentru a evalua factorul de risc genetic.

Odată depistată o inimă bolnavă, ce este de făcut?

Să urmezi sfatul medicului cardiolog! Și eventual, să mai ceri o opinie medicală. Dacă se decelează o rezoluţie chirurgicală, decizia nu trebuie amânată!

Cum decurg în anul 2020 intervențiile chirurgicale cardiace pentru medic? Dar pentru pacient? Cine are mai mult de câștigat în urma evoluției tehnologice?

Chirurgia cardiacă este o activitate reglată, cu rezultate foarte bune atunci cand pacientul se adreseaza chirurgului la timp. Există o standardizare. Există gesturi care se fac la fel în aceeași zi și a devenit ceva cotidian. Tehnologia avansată ajută pacientul, ȋn prezent chirurgia este minim invazivă, nu se mai taie sternul, foarte multe tipuri de operatii se practica prin toracotomie (printre coaste), se poate opera cu robotul, pe scurt, pacienții au soluții din ce în ce mai bune și mai puţin traumatizante.

Cum arată o zi din viața dvs. profesională? Operați zilnic?

Te trezești foarte de dimineață, vii devreme la spital, pregătești cazurile de operat. Nici o zi nu este la fel cu cealaltă, dar când faci ceea ce ȋţi place, munca se transformă ȋn satisfacţie. Faptul că oamenii pe care ȋi operezi primesc o șansă la o viaţă, mă ȋncarcă pozitiv. Seara târziu…mai există și o viață acasă.

Ați avut un caz aparte de care vă amintiți cu emoție?

În mintea fiecărui chirurg există tot timpul primul caz operat, există primul caz dintr-o anumită patologie, există o anumită recuperare spectaculoasă, există oameni care trimit mesaje după 15 ani și spun că sunt bine și îți mulțumesc. Asta este marea motivație și frumusețe a chirurgiei. Recent am primit de la un pacient operat de o plastie mitrală minim invazivă un mesaj cu poze de la ski. Iar asta îmi aduce multă bucurie și mulțumire.

Dar este vreo situație medicală în care ați fi luat altă decizie terapeutică?

Ȋnainte de orice intervenţie, simplă sau mai complexă, un chirurg ȋși pregătește foarte minuţios o strategie, așa ȋncât fiecare caz este foarte bine gândit și evaluat. Fiecare intervenţie este grevată de riscurile aferente, stipulate ȋn ghidurile terapeutice. Indiferent de modalitatea de abord, pentru pacient va prima alegerea sigură, de aceea cumpănim foarte atent toate opţiunile, pentru ca atunci când avem de luat decizii intraoperator sa fim siguri că am luat decizia corectă, la momentul oportun. Important este ca ȋn acest moment, ȋn clinica unde lucrez, avem la ȋndemână tot ceea ce trebuie pentru a nu avea nici o limitare tehnologică.

Oamenii se sperie de tratamentele pentru inimă pentru că sunt asociate cu ideea că vor fi pe viață. Și atunci unii caută tratamente alternative? Există așa ceva în cardiologie? Dacă da, în ce situații și ce terapii?

Ghidurile și bunele practici medicale din anul 2020 au în spate multe studii și statistici pe populații foarte mari . Sigur că statistica nu se aplică la individ, dar dă niște soluții foarte corecte care se bazează pe niște date atent culese.

„Alternativa”, din punctul meu de vedere, constă ȋn prevenție cardiovasculară. Depinde despre ce discutăm și în ce stadiu al bolii se prezintă pacientul. Alternativa pentru un pacient tânăr, fumător, sedentar, supraponderal, care se prezintă pentru valori tensionale crescute o reprezintă schimbarea stilului de viață (renunțarea la fumat, efort fizic regulat, scădere în greutate, dietă hipocalorică și hiposodată). Acest pacient ar putea să aibă șansa ca tratamentul să nu fie necesar după corectarea cauzelor determinante.

În străinătate după intervenții chirurgicale se utilizează și tratamente homeopate ca suport către viața post-operație. Care este procedura în România?

Dacă ne referim la pacienții care deja au suferit intervenţii chirurgicale sau cei cu factori de risc (hipertensiune arterială, dislipidemie, obezitate, fumat), care pot evolua necontrolat un timp suficient de îndelungat încât să existe consecințe structurale și funcționale, atunci complementaritatea cu alte tipuri de terapeutici nu poate fi luată în considerare. Post-intervenţie, recomand controlul cardiologic periodic și tratamentul recomandat de medicul cardiolog, la care se poate adăuga tratamentul homeopat, în contextul în care există date fundamentate știinţific ȋn acest sens.

Un cuvânt de încheiere, message to take home:

Este important să ne informăm corect și să evaluăm periodic sănătatea inimii. Dar o boală cronică de inimă nu ȋnseamnă, de cele mai multe ori, o situaţie fără ieșire. Există ȋn acest moment soluţii terapeutice din ce ȋn ce mai eficiente, metode chirugicale minim invazive, de multe ori fără a necesita măcar oprirea inimii (TAVI sau ȋnlocuirea percutanată de valvă aortică, de exemplu), există roboţi care asistă chirurgul pentru un act operator mai sigur și mai eficient, toate concretizându-se ȋn rezultate stabile ȋn timp, de ordinul zecilor de ani. Există foarte mulţi oameni care mă vizitează la 15-20 de ani de la operaţie și ȋmi spun „Mulţumesc, mă simt foarte bine!”. Aceasta este răsplata muncii unui medic.

Foto: Mihai Morariu