Now Reading
Ce este bullying-ul și cum să-ți aperi puiul de daunele emoționale cauzate de acesta

Ce este bullying-ul și cum să-ți aperi puiul de daunele emoționale cauzate de acesta

Bullying nu discriminează. Poate afecta pe oricine și pe toți actorii implicații: cei care sunt hărțuiți, cei care hărțuiesc și cei care asistă la hărțuire. Sinuciderea, depresia, anxietatea ori consumul de substanțe interzise sunt considerate urmări ale bullying-ului. De aceea este bine să fii activă în viața copilului tău și să observi dacă acesta prezintă semnalmente de hărțuire la școală sau în gașca de prieteni.

1 din 4 copii este victima bullying-ului în școlile din țara noastră. Din păcate în limba română nu există niciun cuvânt românesc pentru bullying. Deși se utilizează termeni precum abuz sau hărțuirea, aceștia nu acoperă în totalitate fenomenul. Suntem un popor care am învățat că „bătaia este ruptă din rai”, așa că la acest capitol, deși generațiile mai tinere schimbă paradigma aceasta încă avem de recuperat masiv la modul în care ne creștem copiii și la educația pe care le-o dăm. De această critică nu sunt scutiți nici statul, școala sau specialiștii din protecția socială.

Este bine să știi că bullying-ul are mai multe forme:

  • relațional – manipulare, izolare, denigrare
  • verbal – jigniri, ironie, țipete, porecle
  • fizic – lovituri, palme, îmbrânceli
  • social – umilire cu privire la statutul social, excludere din grup
  • cyberbullying – mesaje insultătoare/ agresiune pe rețelele sociale ori pe telefonul personal
  • mobbing – abuz, agresiune emoțională sau verbală a unui grup față de o persoană

Urmărește cu atenție comportamentul celui mic deoarece în majoritatea cazurilor apar simptome că ceva este în neregulă cu el. Semnele tipice ale unei victime a bullying-ului sunt următoarele:

  • frică sau îngrijorare
  • dureri fizice
  • anxietate
  • depresie
  • lipsa poftei de mâncare
  • evitarea unor persoane sau locuri (școală, clubul de tenis etc)

Cum îți ajuți copilul

Dacă suspectezi că micuțul tău este victima unui abuz, dar nu vorbește cu tine încearcă să deschizi conversația într-un mod cât mai subtil. De exemplu, surprinzi o scenă într-un show TV și îl întrebi care este părerea lui despre subiect sau ce ar fi trebuit să facă persoana în cauză. Astfel, vei putea să duci discuția și mai departe punând întrebări ca: „Ai asistat la o astfel de situație? sau „Ai experimentat un astfel de comportament?

Dacă copilul observă că empatizezi cu problema lui și îi vii în întâmpinare cu experiențele tale personale în care ai fost agresată sau umilită, acesta va căpăta încredere să-ți mărturisească lucrurile prin care trece. Victimele abuzurilor simt o mare vină la nivel emoțional, rușinea fiind un alt sentiment negativ pe care aceștia îl manifestă.

Felicită-ți copilul pentru curajul de a-ți spune prin ce trece și amintește-i că nu este singur. În astfel de situații trebuie să iei legătura cu educatoarea, dirigintele sau consilierul școlar. Aceștia sunt în măsură să monitorizeze și să ia decizii pentru a prevenii alte probleme. Ia-o foarte în serios dacă abuzul din partea hărțuitorului s-a agravat ca răspuns la comunicarea copilului. Câteodată este benefic să iei legătura direct cu părinții agresorului pentru a ajunge la un consens și a stopa atitudinea toxică.

Caracteristicile fenomenului de bullying

Asociația „Salvați copiii” a lansat în 2019 campania Alege să te opui bullying-ului, iar studiul desfășurat de aceștia în rândul copiilor la nivel național a evidențiat următoarele caracteristici ale acestui fenomen în școlile din România:

  • orice copil diferit de ceilalți, cu precădere copiii cu un aspect deosebit, timizi, cu performanțe școlare, de etnie, nou-veniți în grup, cei care provin dintr-un mediu economic și social dezavantajat, cei care prezintă dizabilități sau nevoi educaționale speciale pot să devină ținta bullying-ului
  • bullying-ul marginalizează copilul și îi scade încrederea în forțele proprii ceea ce duce la depresie sau chiar suicid
  • comportamentul abuziv este învățat. De cele mai multe ori intimidarea poate să reprezinte un mecanism al copilului-agresor ca răspuns la o situație stresantă sau traumatică prin care trece. Este adesea un comportament învățat din cauza abuzurilor din familie. Astfel, s-a identificat dubla postură a unor copii: de agresor, cât și de victimă.
  • dorința de putere, gelozia sau nesiguranța sunt motive pentru care copiii umilesc
  • bullying-ul apare cel mai frecvent când copiii se găsesc în situații noi precum transferul într-o altă clasă, intrarea într-un grup nou, primul an de gimnaziu etc.
  • copiii rămân martori pasivi la un episod de intimidare, iar mulți găsesc amuzante astfel de scene. Susținerea în cele mai multe cazuri este pentru agresor și nu pentru victimă.
  • copiii descriu pe adulți ca toleranți față de abuzul psihic, iar măsurile sunt luate mult prea târziu, de obicei după ce agresiunea fizică a avut loc

Cum pot copiii să se apere de bullying

Învață-ți copilul să se apere de un agresor învingând frica prin responsabilitate și calm. Astfel, iată câteva sugestii pentru ca acesta să facă față cu brio experiențelor de bullying.

Joc de rol „Ce-ar fi dacă”

Jocul de rol este un mod grozav de a-i construi încredere și de a-i oferi copilului capacitatea de a face față provocărilor. Poți juca rolul agresorului în timp ce copilul practică răspunsuri diferite până când se simte încrezător în gestionarea situațiilor supărătoare. Pe măsură ce jucați roluri împreună, învață-l să vorbească cu un ton ferm și puternic. Plânsetele sau văicărelile nu vor face decât să alimenteze comportamentul agresorului.

Ignoră sau pleacă

Copiii care abuzează au tendința de a maltrata copiii responsabili. În astfel de situații copilul trebuie învățat să plece imediat într-un loc sigur. Dacă îi răspunde atacatorului sau începe să plângă ori devine supărat va fi o țintă sigură pentru acesta. Nu trebuie să arate momente de slăbiciune, așa că cel mai este să plece. Ceea ce comunică la nivel subconștient este că tachinarea nu contează pentru el. Studiile arată că ignorarea sau evitarea șicanelor reduce fenomenul cu aproximativ 20%.

Încrederea în sine este cheia

Cu cât copilul are mai multă încredere în forțele proprii, cu atât mai puțin bullying-ul o să-l afecteze emoțional. Încurajează-i pasiunile, hobby-urile, activitățile extracurriculare și situațiile sociale care scot la iveală tot ce este mai bun din el. Mărturisește-i calitățile unice pe care le apreciezi la el și întărește comportamentele pozitive pe care ai dori să le vezi din ce în ce mai des la acesta. Părinții au tendința de a se concentra asupra situațiilor negative, dar copiii ascultă mai bine când comportamentele lor sunt întărite.

Umorul salvează

Nu există ceva mai eficient decât râsul pentru a dezamorsa o situație conflictuală, motiv pentru care încurajez copiii să folosească umorul pentru a arăta că nu sunt deranjați de agresiune. Cu toate acestea este important să facă glumele potrivite. Copiii care folosesc hazul pentru pentru a-și bate joc de ei înșiși în situații de bullying sunt mai expuși riscului de a fi hărțuiți. Învață-l pe copil să trateze astfel de situații cu umor deștept și pregătește-l pentru rutina de comedie căutând împreună glume interesante și exersându-le.

See Also

Încurajează prietenia

Uneori copiii sunt hărțuiți pentru că nu știu cum să-și facă prieteni. Aici intervii tu ca părinte, învățându-l abilități sociale și strategii de inteligență emoțională. Jocurile de rol, menționate mai sus sunt extrem de folositoare. Ia-l cu tine în diferite medii pentru a cunoaște cât mai mulți oameni și înscrie-l în activități variate pentru a cunoaște copii de vârsta lui. Un club de actorie pentru cei mici sau cursuri de echitație ori de hockey sunt modalități pentru a dezvolta inteligența emoțională și socială a copilului, iar în același timp posibilități de a învăța să-și facă prieteni.

 

Copiii răniți, rănesc copii – asta este esențial să înțelegi. Nu vrei să-ți faci copilul să creadă că este vinovat pentru abuzul la care este supus, dar în același timp transmite-i că un om răutăcios este un om în suferință. Acest lucru îl poate ajuta pe copil să înțeleagă  că nu este nimic în neregulă cu el, ci problema este la celălalt. Sunt de părere că repararea relației dintre victimă și agresor este esențială. Astfel, își învață fiecare partea sa de bunătate.

S-a confruntat copilul tău cu o situație de bullying? Dacă da, cum ai reacționat la aceasta și ce l-ai învățat pe cel mic să facă?

 

Sursă foto: Pexels

***

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

© 2020 Doer. Toate drepturile rezervate. Made by 360advertising.

Scroll To Top