Now Reading
Risipa alimentară, un obicei ușor de combătut acasă.

Risipa alimentară, un obicei ușor de combătut acasă.

„Asociez curajul cu un praf de chili presărat pe orice și iubirea cu dulceața de trandafiri, pe care o făcea mama când eram mica”, spune Greta, creatoarea trendului #DeNearuncat de pe Instagram. Așa de mult mi-a plăcut echilibrul pe care l-a rezumat în propoziția de mai sus, încât am hotărât ca acesta să fie intro-ul interviului cu ea.

De ce? Pentru că mi-a fost îndeajuns să vorbesc cu ea la telefon și prin mesaje ca să-mi dau seama că este un frumos mix de putere și sensibilitate. Nu degeaba, și-a creat propriul drum și a reușit să-i facă și pe alții să o urmeze.

Greta este un #doer #SheDoer, o femeie puternică și hotărâtă și cea mai vocală personalitate din industria creativă, care susține cu putere că risipa alimentară face rău micro și macro. Îmi face rău mie, ție, ei și copiilor noștri.

Obiceiurile sănătoase pornesc de la conștientizare și iubesc să întâlnesc oameni și minți frumoase care militează pentru bine și unitate, într-o lume deloc perfectă. De aceea, am rugat-o pe Greta să ne ofere câteva trucuri folositoare, pentru a combate risipa din bucătărie de care suntem cu toții vinovați, dar și să ne împărtășească o mică fărâmă din universul ei colorat și atât de gustos. 

Așadar, poftește la o lectură delicioasă și extrem de educativă!

Fiecare om iși spun povestea într-un mod unic și personal. Sunt sigură că ai multe să ne împărtășești de aceea, tare aș vrea să cunosc omul din spatele paginii de IG și a blogului dmncr.ro.

Așadar,  cine este Greta Apostol?

Îmi pare tare bine sa va povestesc mai multe despre mine astăzi. Sunt Greta, am 32 de ani și m-am născut în Iași, unde am copilarit si locuit pana la 22 de ani, cand m-am mutat în București. Acum locuiesc într-un satuc din Dambovița, unde cresc și eu alături de Otilia, fetita mea de 2 ani. Îmi place sa fac ilustrații, deși se întâmplă rar să apuc să fac asta. Acum un an am lansat proiectul Rețete de pus în ramă cu ilustrațiile a cinci preparate pe care le-am iubit cu toții în copilărie și la care poftim și acum.

M-au atras mereu domeniile creative și comunicarea, așa că am studiat în paralel la Facultatea de arte și cea de Sociologie. Am ajuns să lucrez în publicitate ani buni pentru că simțeam că acesta e domeniul în care pot să mă joc și să jonglez în continuare cu culorile și cu pasiunea mea pentru oameni.

În tot acest timp am început să gătesc și să explorez tot mai mult în bucatarie, iar gătitul începea să devină momentul acela pe care abia îl așteptam, după o zi lungă la birou. Si asa au luat naștere primele retete De Mancare, simple, rapide, gustoase și imperfecte.

Ești inițiatoarea conceptului #DeNearuncat de pe Instagram care a avut și are în continuare un succes răsunător în mediul online. Care a fost motivația din spatele unei astfel de inițiative unice printre bloggerii de food din România?

#DeNearuncat a luat naștere la începutul pandemiei, când orice supermarket era gol, rafturile de făină și drojdie erau goale, nu mai găseai ulei, zahăr sau produse congelate. Părea că în România toți eram aprovizionați pentru următorii doi-trei ani.

Din păcate, tot atunci, foarte multe alimente au ajuns curând la gunoi, pentru că din stocurile făcute multe produse au expirat ori s-au stricat în frigidere și cămări.

#DeNearuncat avea la acea vreme rolul de a-i încuraja pe urmaritorii mei să nu mai cumpere mai mult decât au nevoie și să nu gătească mai mult decât puteau mânca. Să încerce să gătească cu ce aveau deja în frigider și cămară. Să reinventeze preparate de care poate s-au plictisit să le mănânce două zile la rând, și să învețe să folosească și alimentele imperfecte (cum au fost de exemplu, celebrele banane “lesinate”, înnegrite transformate în Banana Bread).

Citeam într-un studiu multidisciplinar al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, că subiectul risipei alimentare reprezintă un real interes. Cel puțin, pentru 60% dintre respondenții studiului. Doar că s-a constatat o contradicție vizibilă între interes și comportamentul efectiv, izvorâtă probabil dintr-o educație precară.

Care este părerea ta pe această temă?

Cred că majoritatea celor care sunt interesați de risipa alimentara nu conștientizează cu adevărat cât de mult risipim. E vorba de mici detalii care fac diferența.

Da, poate avem grijă să folosim painea care s-a uscat puțin sau un fruct prea copt. Dar problema cea mai mare este la nivelul cantităților gătite în România – să nu uităm cum se gătește la noi de Crăciun și de Paște, zeci de cozonaci și oale cu preparate, imposibil de terminat înainte să se strice – toate acestea ajung la gunoi imediat după terminarea sărbătorilor.

În supermarketuri fructele și legumele care nu arată perfect nu sunt cumparate și ajung la gunoi. În vacanțe avem tendința de a ne umple farfuriile la autoserviri și all inclusive, ca apoi jumătate de farfurie să rămână plină.

Știați că zilnic, un român aruncă 350 g de alimente? Poate nu sună mult, dar la finalul anului asta înseamnă peste 150 kg de alimente și 6000 de tone de alimente aruncate zilnic în total, în țară. M-am îngrozit să aflu că 173 de kilograme de alimente per persoană sunt risipite în fiecare an. De aceea, cum și de unde anume, începe o persoană procesul de reducere a risipei alimentare în propria gospodărie?

Ca la orice problemă totul începe cu conștientizarea. Un pas extrem de simplu ar fi ca timp de o săptămână să analizăm cu atenție și să notăm care este cantitatea reală de alimente pe care o consumăm. 

Faceți o listă cu toate alimentele cumpărate în timpul săptămânii și la sfârșitul acesteia, observați câte dintre acestea au fost mâncate, câte stau încă în frigider/cămara, ce a ajuns la gunoi și ce ați putea refolosi sau reinventa într-un nou preparat.

Ce obiceiuri sănătoase și practice poți oferi cititorilor doer.ro care să-i ajute la reducerea risipei alimentare?

  1. Plănuiți înainte să cumpărați – gândiți-vă ce anume vreți să gătiți și mergeți la cumpărături cu o listă de ingrediente de care aveți cu adevărat nevoie
  2. Păstrați alimentele în funcție de tipul lor și de ce scrie pe etichete. Fructele și legumele în sertare diferite ale frigiderului (unele pot fi păstrate chiar și în afara frigiderului). Nuci și semințe în pungi de hârtie sau borcane. Cumpărați caserole rezistente, punguțe refolosibile, păstrați borcănelele și utilizati-le pentru a prelungi prospetime alimentelor
  3. Cumpărați mai puțin și gătiți proaspăt. Observați cât și cum se mănâncă în familia voastră și adaptați-vă astfel, lista de cumpărături. În plus, gătitul mai puțin, mai des și mai fresh vă oferă posibilitatea de a încerca rețete și gusturi noi
  4. Reciclați și reinventați. Folosiți alimentele pe care le aveți în cămară, fie că e vorba de o zacuscă de la mama, dulceața de la bunică, o banană prea coaptă sau orezul cu legume care v-a rămas de la prânz. Totul poate fi reinventat în ceva delicios. Zacusca poate înlocui un sos pe blatul de pizza. Dulceața poate înlocui ouăle în deserturi vegane/ de post. Orezul poate fi transformat într-o budinca delicioasa la cuptor dacă îi mai adăugați niște ouă și mozzarella
  5. Dăruiți dacă aveți în plus mâncarea pe care ați gătit-o cu drag, dar poate, într-o cantitate prea mare. Ciocolata la care vreți să renunțați înainte de dietă, fructe și legume din grădina proprie, orice aliment de care nu mai aveți nevoie, poate deveni un cadou minunat pentru prieteni și vecini, sau mai ales pentru cei nevoiași și care nu se pot bucura de așa ceva.

Este important ca generația de azi să fie un exemplu curat și pozitiv pentru generația de mâine. Tu, Greta ești un lider de opinie vocal – cred eu – cel mai vocal din mediul online asupra combaterii risipei de alimente. Așadar, cum reușim ca adulți să ne inspirăm proprii copii să devină ambasadorii unei planete sănătoase?

Nu e nevoie de lecții, nu e nevoie de explicații, nu e nevoie să le spunem copiiilor noștri ce să facă. E suficient să ne vadă pe noi ce facem. Alegerile noastre și modul în care avem grijă de mediul în care trăim sunt exemplul cel mai bun pe care ei îl pot prelua de la noi. Așa că cel mai important pas este să ne schimbăm noi obiceiurile, iar cei mici vor crește în familii în care grija față de natură este normalitatea.

Îndrăznesc să presupun, că grija față de mediu și subiectul risipei alimentare reprezintă un laitmotiv personal, după care te ghidezi. De unde a pornit pentru tine această preocupare?

Iubesc mâncarea tradițională românească, dar nu-mi place deloc modul excesiv în care se gătește în gospodăriile noastre. Sarmalele sunt la fel de bune și dacă sunt doar 30, nu 300. Cozonacii sunt la fel de pufoși dacă sunt doar 2 și nu 20, iar pâinea proaspătă de la brutăria de lângă bloc e mai bună caldă, așa că de ce să cumperi două, și una să o mănânci rece?

Sau și mai rău, să o arunci uscată la gunoi?!

Cum este viața de creator de conținut pe o platformă de social media (IG) plină de culoare, dar și de provocări?

E delicioasă și plină de provocări.

Am învățat în ultimii doi ani (de când mă ocup exclusiv de asta) mai multe despre mine ca niciodată. Social media m-a împins de la spate să învăț lucruri noi pentru că mi-am dorit mereu să fiu constantă în creșterea mea. Am trecut de la rețete gata în 15 minute, la rețete complexe, am trecut de la poze cu telefonul la a înțelege lumina și cum funcționează o camera foto. Am trecut de la postări cu 10 cuvinte la storytelling și strategie de hash tags.

E un adevărat rollercoaster, în care te urci plin de frici, ca apoi să te încarci cu entuziasm și energia din primele like-uri. Îți pui o mie de întrebări la primele comentarii de hate, te aduni și te scuturi și încerci să faci mai bine și mai bine și mai bine.

Acum ceva timp ai făcut schimbarea de la un job full time, la cel de full time blogger. Sunt multe persoane din domenii diverse, nu doar din domeniile creative, care nu îndrăznesc (încă) să facă o astfel de transformare profesională, dar care visează cu ardoare la această posibilitate. Cum a fost această tranziție pentru tine și ce sfaturi oferi oamenilor care se află într-o astfel de situație?

Mi-am dat demisia pentru că, deși, iubeam ce făceam nu era pasiunea mea. Așa că de doi ani De Mancare este jobul meu full time. Eram mulțumită, dar nu fericită.

Și dacă și tu simți asta, și abia aștepți să se termine programul ca să te duci acasă și să te ocupi de ceea ce încă te minți că e un “hobby”, atunci e clar că nu ești unde trebuie. Poate primele luni/ primii ani nu o sa îți aducă același venit și cu siguranța vei munci zilnic mai mult, dar o să merite. Promit!

Pe mine m-a motivat Otilia, fetița mea și ea fost cea care m-a făcut să-mi zic că nu vreau să mă vadă făcând altceva decât ceea ce mă face fericită. De ce? Pentru că vreau ca și ea să învețe să aleagă ceea ce o face fericită, acel ceva în care crede și nu doar ce e convenabil și comod. A fost greu și mi-a fost groaznic de frica, dar am muncit mult, muuuuult! Zi de zi, weekend de weekend, de Crăciun, de Paște, de ziua mea.

See Also

Dar parcă nu-i așa de greu când la sfârșitul zilei ești obosit, dar fericit. Care este cea mai mare realizare a ta de când ai intrat în lumea food blogging-ului?

#DeNearuncat, prin toate rezultatele bune pe care le-a adus în viața mea și a comunității mele. Atunci când primesc mesaje cu tot felul de rețete inventate de followerii mei îmi crește inima x100. Mă bucur când văd că acum sunt mii de idei, de la mii de oameni care luptă la rândul lor cu risipa alimentară.

Iubesc pozele cu rețete delicioase din feed-ul tău de pe Instagram. Au o „magie‟ aparte. Ai putea să ne oferi câteva tips&tricks de food photography?

  1. Încearcă să spui o poveste prin imagini. Folosește-te de obiecte pentru a face asta și joacă-te cu obiecte personale care poate nu au legatura cu o poza de food. Îmi place să strecor în poze, printre preparatele mele și ceasuri, poze vechi, scrisori, jucării de-ale Otiliei
  2. Pune mâncarea în valoare și încearcă să evidențiezi elementele alea care “lasă gura apă”: textura, culorile și ingredientele pe care le-ai folosit
  3. Inspiră-te mereu și urmărește-i pe cei de la care simți că ai ce învăța, încearcă să înțelegi cum și-au construit compozițiile
  4. Nu edita mai mult decât este necesar. Mâncarea nu are nevoie de filtre sau artificii. E suficient să te ocupi de luminozitate, saturație, contrast și sharpness
  5. Explorează și încearcă să ieși din zona de confort. Când crezi că ai poza perfectă, încearcă și un unghi nou pe care nu l-ai mai încercat până acum. Folosește o culoare puternică pentru fundal. Dacă, de obicei fotografiezi în interior, azi încearcă să faci câteva poze afară. Găsește-ți în fiecare zi noi provocări care să te ajute să crești și să îți definești stilul

Care este meniul perfect din punctul tău de vedere, pentru o masă în familie?

Meniul perfect este cel la care contribuie toți membrii familiei, când mâncarea reușește să facă ce știe ea mai bine: să-i aducă pe toți cei dragi în jurul mesei. Fie că e vorba de o pizza mare făcută acasă – cu fiecare felie diferită, după gustul fiecărui membru al familiei – fie că e vorba de sarmalele mamei, împăturite în tihnă, împreună cu copiii și nepoții înainte de Craciun.

Ce înseamnă pentru tine o femeie puternică?

O femeie care știe să-și spună ei însăși “da” și care poate să spună “nu”, atunci când e cazul. 

Ce reprezintă pentru tine cuvântul mama?

Iubirea în cea mai pură formă.

Cu ce gust din bucătărie asociezi curajul? Dar iubirea?

Asociez curajul cu un praf de chili presărat pe orice și iubirea cu dulceata de trandafiri, pe care o făcea mama când eram mica.

Poți să-mi spui un titlu de carte care ți-a influențat în vreun fel viziunea despre lume și oameni?

“Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele” de Matei Vișniec – o poveste minunată despre bucuria de a primi și magia de a dărui.

Cum faci rost de inspirație zilnic, într-o lume în care vrem, nu vrem este doar pe repede-înainte?

Încerc să rămân mereu informată și sunt cu ochii pe trenduri în materie de rețete sau fotografie culinară. Urmăresc mulți alți creativi din această industrie și îmi place să învăț și să fur meserie de la ei. Răsfoiesc cărți vechi de rețete și iubesc rețetele vechi scrise pe caiete de pe la mame și bunici. Mă inspiră satul românesc și simplitatea mâncărurilor făcute din puțin, dar bun. 

Ce reprezintă pentru tine termenul de doer?

Un “doer” este atent la lumea în care trăiește, este atent la cei din jurul său și se ține strâns de valorile lui. E plin de curaj și energie, de aia pură de copil, care crede că poate schimba lumea. Și nu se oprește până nu o face!

Merci tare!

***

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

© 2020 Doer. Toate drepturile rezervate. Made by 360advertising.

Scroll To Top