Cum să eviți o cădere emoțională și ce soluții ai dacă totuși apare
În lumea stresantă și supra stimulantă în care trăim, este posibil ca stresul să devină copleșitor și să îți afecteze semnificativ comportamentul transformându-se într-o „cădere emoțională”. Nu este nimic neobișnuit, este chiar un lucru care ni se poate întâmpla tuturor.
O „cădere emoțională” nu este desigur un diagnostic medical. Termenul descrie momentele în care suntem copleșiți emoțional, când ajungem la punctul de criză. Așa cum spuneam mai sus, ni se întâmplă aproape tuturor măcar o dată în viață. Așț putea spune că femeile sunt deseori mai afectate de astfel de momente decât bărbații și din cauză că avem aceste fluctuații hormonale care ne predispun la o amplificare a sensibilității emoționale în special în anumite perioade ale lunii. Pentru unii oameni, o astfel de criză poate însemna să plângă necontrolat – izbucnești brusc în lacrimi. Pentru alții, poate însemna să reacționeze brusc și agresiv față de cei din jur – manifești o trăire de furie pornită dintr-o copleșire a presiunilor și imprevizibilului din viața ta. Și pentru alții, poate implica panica excesivă sau fuga dintr-o situație stresantă. Asta nu înseamnă că ceva este ‘în neregulă’ cu tine! Poate fi, totuși, un indiciu că treci printr-o perioadă dificilă și că unele dintre nevoile tale personale și emoționale nu sunt satisfăcute.
Deși căderile emoționale pot fi dificile, ele fac parte din experiența umană și sunt o oportunitate de creștere și învățare.
Vești bune sunt că te poți recupera destul de repede după o cădere emoțională. De asemenea, poți învăța să gestionezi factorii de stres din viața ta care amenință să te împingă peste limită, astfel încât crizele viitoare să fie mai puțin probabile.
Declanșatori comuni ai crizelor emoționale
Particularitățile motivelor pentru care apar crizele emoționale sunt unice pentru fiecare persoană și situație, dar anumite situații cresc probabilitatea apariției unei crize în cazul majorității oamenilor.
Lipsa de somn.
Lipsa somnului, mai ales a somnului de noapte, te poate face mai iritabil/ă, temperamental/ă și vulnerabil/ă la stres, conform Diviziei de Medicină a Somnului de la Harvard.
Eu știu sigur despre mine că atunci când nu dorm suficient sau când nu am un somn bun, mă trezesc cu fundu-n sus și probabil o parte din ziua mea este condusă de această stare.
Foamea.
În ceea ce mă privește, nu vreți să știți cum fac la foame. Sunt o fiară! 🙂 Așa că mă străduiesc să nu ajung în această situație critică.
Chiar dacă consumi suficiente calorii într-o zi, dacă trece prea mult timp fără să mănânci, nivelul de zahăr din sânge poate scădea atât de mult încât să provoace oboseală, tremurat, dureri de cap și dificultăți de concentrare.
Suprasolicitarea sau programul încărcat.
Asumarea prea multor responsabilități deodată — sau chiar acceptarea prea multor activități sociale — este o rețetă sigură pentru a te simți copleșit/ă.
Schimbări semnificative în viață.
Obținerea sau pierderea unui loc de muncă, începerea sau sfârșitul unei relații, mutarea într-o nouă locuință, căsătoria, nașterea unui copil, absolvirea facultății și multe alte tranziții normale în viață te fac mai vulnerabil emoțional.
View this post on Instagram
Probleme nerezolvate în relații.
Cu cât relația este mai apropiată, cu atât este mai important să abordezi diferențele pe măsură ce apar. Permițând conflictelor să mocnească, de obicei, rezultă în dezacorduri minore care nu sunt probleme în sine (cum ar fi certuri despre ce film să vizionați), ci reprezintă probleme mai mari. Mai multe dezacorduri înseamnă mai mult stres, nu mai puțin.
Dacă ești predispus la o cădere emoțională, gândește-te la ce tinde să declanșeze astfel de momente. Unele pot fi rezolvate ușor, cum ar fi să te asiguri că mănânci mai frecvent. Altele pot necesita mai mult efort, cum ar fi învățarea unor abilități mai bune de comunicare.
Cum să oprești o criză emoțională dacă simți că vine
Sigur, viața este în sine o neprevăzută. Și oricât de planificat ai trăi sau cât de mult ai încerca să preîntâmpini anumite situații, realitatea este că e aproape imposibil. Nu poți opri apariția situațiilor dificile, dar ceea ce poți face este să schimbi modul în care reacționezi la ele. Data viitoare când începi să simți semnele stresului acut — fața ți se încălzește, mâinile îți devin reci, respirația devine greoaie — acordă atenție modului în care te simți ia măsuri pentru a te calma înainte de a încerca să răspunzi la ce se întâmplă.
Este important să facem o pauză când trăim orice emoție copleșitoare. Creierul nostru funcționează diferit în aceste momente și nu are capacitatea de a lua decizii logice.
Tehnicile de împământare, cum ar fi să îți concentrezi atenția pe picioare, să-ți atingi vârfurile degetelor și exercițiile de respirație pot fi modalități utile de a te calma.
Las aici rutină de respirație profundă în cinci pași:
- Inspiră adânc timp de patru secunde.
- Ține respirația timp de patru secunde.
- Expiră timp de patru secunde.
- Fă o pauză de patru secunde înainte de a lua altă respirație.
- Repetă până te simți mai calm.
View this post on Instagram
Amintește-ți, acești pași nu vor inversa o situație dificilă sau nu vor face problema care a declanșat răspunsul tău emoțional puternic să dispară. Dar calmarea înainte de a răspunde te ajută să faci față situației dintr-un loc mai puțin emoțional și mai gândit.
Cum să te recuperezi dacă ai avut o cădere emoțională
Cum te simți după ce ai avut o criză emoțională? Te simți jenat/ă sau rușinat/ă de comportamentul tău sau de faptul că arătat altora cum te simți? Te simți ușurat/ă că ți-ai exprimat sentimentele sau justificat pentru că le-ai eliberat? Îți este teamă sau ai anxietate cu privire la posibilele repercusiuni ale izbucnirii tale?
Deși majoritatea oamenilor ar prefera să lase o cădere emoțională să se ducă cât mai repede posibil, aceasta poate reprezenta o experiență de învățare. De exemplu, dacă observi că tinzi să ai crize atunci când încerci să faci prea multe deodată, poți folosi acea informație într-un mod constructiv, învățând să îți gestionezi mai bine timpul sau să spui „nu” mai des.
Dacă te simți jenat pentru că ți-ai dezvăluit emoțiile în public, ar trebui să examinezi cum te simți față de sentimentele tale. De ce nu este în regulă să fii furios/furioasă, să fii trist/ă sau să ai nevoie de ceva de la altcineva? Să te simți rușinat/ă de emoțiile tale nu te va ajuta să le gestionezi mai bine în viitor. Așa că tratează-te cu blândețe.
Și dacă te simți ușurat/ă după o cădere? Uneori, exprimarea sentimentelor tale — chiar și sub forma unei crize — poate ameliora stresul spre deosebire de momentele în care ți-ai ținut emoțiile în frâu. Tocmai de aceea, nu ar fi mai bine să înveți să îți exprimi sentimentele înainte de a ajunge la punctul de a izbucni în lacrimi sau de a reacționa agresiv față de ceilalți? Nu este ușor, dar este posibil să îți exprimi emoțiile într-un mod sănătos, astfel încât să nu le mai reprimi.
De asemenea, trebuie să știi că, deși nu trebuie niciodată să îți ceri scuze pentru sentimentele tale, poate fi necesar să îți ceri scuze pentru comportamentul tău sau pentru modul în care ți-ai exprimat sentimentele.
Dacă criza ta a implicat ridicarea vocii la alte persoane sau comportamente precum aruncarea sau trântirea unui obiect în prezența altora, cere-ți scuze și găsește un plan pentru a-ți gestiona emoțiile diferit data viitoare când ești supărat sau stresat. Dacă acest tip de comportament este comun pentru tine și ai dificultăți în a-l gestiona pe cont propriu, ia în considerare să apelezi la un terapeut pentru ajutor în dezvoltarea unor strategii alternative de a face față. A avea o cădere emoțională nu este niciodată o scuză pentru comportament abuziv, nici fizic, nici verbal.
Cum să previi căderile emoționale de la a mai apărea
Cu cât te pricepi mai bine să oprești crizele în fază incipientă, cu atât este mai puțin probabil să se declanșeze una. De ce să nu iei măsuri pentru a reduce stresul negativ din viața ta, astfel încât nici măcar să nu te apropii de o astfel de cădere emoțională? Iată câteva idei care dau rezultate:
Adoptă rutine de reducere a stresului.
Un plan de reducere a stresului implică să îți acorzi regulat timp pentru a face lucruri sănătoase și relaxante, cum ar fi exercițiile fizice, journaling și meditația. Râsul, chiar și cel produs la comandă este deosebit de eficient. Să iei măsuri pentru a face față factorilor zilnici de stres pe măsură ce apar, în loc să îi lași să se acumuleze, reduce șansa de a ajunge la punctul de copleșire.
Ascultă-ți corpul.
Potrivit Clinicii Cleveland, mușchii tensionați, durerile de cap, oboseala și alte tipuri de durere și disconfort sunt simptome fizice comune ale stresului. Dacă observi oricare dintre aceste semnale înseamnă că corpul tău este mai stresat decât de obicei, ia aminte și ia măsuri pentru a face față stresului într-un mod sănătos.
Nu ignora sentimentele negative sau dificile.
Ignorarea sentimentelor dificil de gestionat nu le face să dispară. Odată ce poți ‘numi’ un sentiment, poți ‘stăpâni’ acel sentiment. Identificarea sentimentelor tale te ajută să înțelegi cauzele și consecințele neplăcute și să le gestionezi mai bine atunci când apar.Cercetările arată că punerea sentimentelor în cuvinte (un proces cunoscut sub numele de „etichetare afectivă”) poate îmblânzi modul în care creierul tău răspunde la lucrurile supărătoare.
Cere ajutor.
Solicitarea sprijinului familiei și al prietenilor este o plasă de siguranță uriașă pentru orice momente cu factori de stres. Când este posibil, vezi dacă cei dragi pot ajuta prin preluarea unor sarcini de pe lista ta deja foarte plină. Sau pur și simplu discută despre grijile tale cu cineva care poate asculta fără să judece.
Petrece mai mult timp în natură.
A fi într-un mediu natural s-a dovedit a avea efecte deosebit de calmante. Simplul contact cu priveliștile și sunetele naturii, cum ar fi vântul care bate, apa care curge și zgomotele păsărilor și insectelor, toate acestea pot scădea ritmul pulsului și nivelurile de cortizol (hormonul stresului), arată cercetările.
Fă-ți timp pentru distracție și joc.
Fiecare are nevoie să se încarce din când în când făcând lucruri din plăcere, iar râsul în sine este o modalitate excelentă de a reduce stresul. Un hohot de râs zdravăn stimulează circulația, ajută la relaxarea mușchilor și eliberează endorfinele care îți fac bine, toate acestea atenuând simptomele stresului, potrivit Clinicii Mayo.
Caută ajutor profesional dacă ai nevoie.
Dacă te simți copleșit, un terapeut te poate ajuta să înțelegi cum să te simți mai puțin copleșit sau să găsești o altă strategie de gestionare pentru ceea ce se întâmplă. Terapeuții folosesc multe tehnici diferite pentru a ajuta oamenii să facă față stresului, anxietății și altor emoții dificile. Iar dacă din diferite morive nu te poți duce la un terapeut, atunci caută pe YouTube specialiști care oferă sfaturi aplicate și de mare ajutor.
În concluzie vreau să reiau ideea că este deosebit de important să îți amintești că, deși căderile emoționale pot fi dificile, ele fac parte din experiența umană și sunt o oportunitate de creștere și învățare. Fiecare pas pe care îl faci pentru a-ți înțelege și gestiona emoțiile te aduce mai aproape de o versiune mai puternică și mai echilibrată a ta. Învață să îți recunoști nevoile, să îți asculți corpul și să îți exprimi sentimentele într-un mod sănătos. Cu timpul, vei observa că ești capabil să faci față stresului și provocărilor vieții cu mai multă calm și reziliență.
Nu uita să fii blând cu tine însuți pe parcursul acestui proces. Fiecare pas mic contează și fiecare moment de auto-îngrijire și reflecție contribuie la bunăstarea ta generală. Înconjoară-te de oameni care te susțin și nu ezita să ceri ajutor atunci când ai nevoie.
Ești capabil/ă să depășești orice obstacol, iar viitorul tău poate fi plin de speranță și realizări. Ai grijă de tine și continuă să faci pași constructivi spre o stare de bine la nivel emoțional. Viața este un parcurs și fiecare zi este o nouă șansă de a-ți construi fericirea.
***
Surse:
https://www.everydayhealth.com/