De ce ne trosnesc articulațiile? Știința din spatele sunetelor corpului nostru

Nu știu dacă ție ți se întâmplă, dar mie îmi trosnesc articulațiile când e mai multă liniște în jur 🙂 Și de fiecare dată mi se strânge un pic stomacul pentru că mă întreb dacă e ceva de rău. Așa că pe baza propriilor mele curiozități și a unui articol din healthline, am extins documetarea și iată ce am aflat.

Imaginează-ți: te ridici de pe canapea după câteva ore de lucru și, brusc, genunchii tăi trosnesc. Îți întinzi degetele după o sesiune lungă de tastat și, din nou, acele pocnituri familiare. Aceste sunete sunt atât de frecvente încât rar le mai dăm importanță. Dar ce le provoacă, de fapt? Sunt ele inofensive sau un semnal al unor probleme articulare mai serioase?

Misterul trosniturilor: de la bule de gaz la ligamente tensionate

Trosniturile articulare, cunoscute în termeni medicali drept crepitus, pot apărea din mai multe motive, iar majoritatea sunt complet normale. Unul dintre cele mai frecvente mecanisme implică eliberarea gazelor din lichidul sinovial, un fluid esențial pentru lubrifierea articulațiilor. Acest lichid conține gaze precum azot, dioxid de carbon și oxigen, care pot forma mici bule. Când mișcăm articulațiile, presiunea se modifică brusc, iar aceste bule colapsează sau se rearanjează, generând un sunet specific de „poc”.

Dar nu toate trosniturile sunt legate de gaze. Uneori, tendoanele și ligamentele care se mișcă peste proeminențele osoase pot produce un sunet similar. Acest fenomen este frecvent în zone precum genunchii, gleznele sau umerii, unde structurile osoase și țesuturile moi interacționează constant.

Așadar, cauzele trosniturilor articulare sunt:

1. Eliberarea gazelor din articulații

   Când întindem sau flexăm o articulație, presiunea din aceasta scade, permițând formarea și colapsarea bulelor de gaz, ceea ce produce sunetul de “poc”. Acest fenomen este complet normal și nu indică nicio problemă de sănătate.

2. Mișcarea ligamentelor și tendoanelor

   Ligamentele și tendoanele sunt benzi de țesut conjunctiv care leagă oasele între ele și mușchii de oase. În timpul mișcării, acestea pot aluneca peste proeminențe osoase sau alte structuri, producând un sunet de “poc” sau “clic”. Acest lucru este frecvent în articulații precum genunchii sau gleznele și, de obicei, nu este motiv de îngrijorare.

3. Pierderea cartilajului

   Cartilajul este un țesut care acoperă capetele oaselor în articulații, permițându-le să se miște fără frecare. Odată cu înaintarea în vârstă sau din cauza unor leziuni, cartilajul se poate uza, permițând oaselor să frece direct unele de altele, ceea ce poate produce sunete de trosnire sau crăpătură. Dacă aceste sunete sunt însoțite de durere sau umflare, ar putea indica prezența osteoartritei sau a altor afecțiuni articulare și ar fi recomandat să consultați un medic.

Când trosniturile devin un semnal de alarmă?

Deși în majoritatea cazurilor aceste sunete sunt inofensive, există situații în care ele pot indica probleme articulare. Dacă trosniturile sunt însoțite de durere, inflamație sau pierderea mobilității, ar putea fi semne ale unor afecțiuni precum osteoartrita, tendinita sau deteriorarea cartilajului articular.

Un aspect important este uzura cartilajului. În timp, datorită înaintării în vârstă sau stresului repetitiv asupra articulațiilor, cartilajul se poate subția, permițând oaselor să frece direct unele de altele. Acest lucru poate duce la durere și rigiditate, simptome comune în artrita degenerativă.

De asemenea, leziunile anterioare, cum ar fi rupturile de menisc sau întinderile ligamentare, pot face ca articulațiile să devină mai instabile, generând trosnituri frecvente. Dacă aceste sunete sunt însoțite de o senzație de blocare a articulației, este indicat un consult medical.

Mituri și adevăruri despre trosnirea articulațiilor

Un mit frecvent este că trosnirea degetelor cauzează artrită. Studiile medicale nu au găsit nicio corelație între trosnirea repetată a degetelor și dezvoltarea osteoartritei. Totuși, această practică poate slăbi țesuturile moi din jurul articulațiilor, ceea ce poate reduce forța de prindere a mâinii pe termen lung.

Pe de altă parte, un alt mit spune că trosniturile articulare pot fi prevenite complet prin exerciții fizice. Deși mișcarea regulată poate îmbunătăți lubrifierea articulațiilor și întări mușchii care le susțin, sunetele ocazionale vor continua să apară în mod natural.

See Also

Soluții accesibile când ai nevoie de sprijin dar nu îți permiți un psiholog

Cum ne menținem articulațiile sănătoase?

Pentru a ne menține articulațiile în formă optimă, trebuie să avem în vedere câteva obiceiuri esențiale:

• Mișcare regulată: Exercițiile cu impact redus, cum ar fi înotul, yoga sau mersul pe jos, pot îmbunătăți mobilitatea și lubrifierea articulațiilor.
• O dietă echilibrată: Alimentele bogate în acizi grași omega-3 (somon, semințe de in) și antioxidanți (fructe de pădure, legume verzi) pot contribui la reducerea inflamației articulare.
  

   

  View this post on Instagram

   

  A post shared by Sonia Argint (@silversonia)

• Hidratarea: Lichidul sinovial are nevoie de apă pentru a-și îndeplini funcția de lubrifiere, așa că o hidratare corespunzătoare este esențială.
• Menținerea unei greutăți optime: Excesul de greutate pune presiune suplimentară pe articulații, mai ales pe cele ale genunchilor și șoldurilor, accelerând uzura cartilajului.

Concluzie: ascultă-ți corpul, dar fără panică

Atunci când trosnesc articulațiile este în mare parte un fenomen benign și natural. Ele reflectă procese normale ale corpului nostru și nu sunt, în sine, un motiv de îngrijorare. Totuși, dacă sunt asociate cu durere, inflamație sau rigiditate, ar putea fi un semnal că articulațiile au nevoie de mai multă atenție.

În final, cheia sănătății articulare nu este evitarea sunetelor, ci înțelegerea lor și adoptarea unui stil de viață care sprijină flexibilitatea și longevitatea sistemului musculo-scheletic.

***