Cum să-i faci pe hateri să te placă (nu, nu e imposibil!)
Dacă e un lucru vechi de când lumea asta mare, acela ar fi hatereala. Un termen adoptat de curând de limba română, din ce în ce mai utilizat în conversațiile de zi cu zi. Pentru că haterii au fost și vor fi prezenți întotdeauna. Nu contează cu ce te ocupi, nu contează în ce domeniu activezi, nu contează ce faci sau cum ești, în cele din urmă tot te vei alege cu… minimum un hater.
Iar lecția pe care o trebuie să o înveți cât mai devreme în viață este că nu trebuie să te placă toată lumea. Nici tu nu îi placi pe toți, nu? Oricum nu ai avea cum să faci acest lucru, e imposibil. Tocmai de-asta, dacă vrei să-ți fie bine și să nu te alegi cu un bagaj voluminos de frustrări inutile, ar fi ideal să înțelegi cât se poate de repede că oamenii sunt diferiți și că, uneori, „it’s not you, it’s them”. Și că putem trăi bine mersi și așa.
Haterii sunt o prezenţă constantă în vieţile noastre. Şi în general, numărul lor ajunge să crească direct proporţional cu vizibilitatea pe care o dobândeşti. Cu cât eşti mai mult şi mai des în faţa lor, cu atât vor dobândi „material“ suplimentar împotriva ta. Haterii vin sub mai multe forme: rude, prieteni, colegi, parteneri, asociaţi sau deja cunoscuţii Internet trolls – oamenii aceia care, ascunşi în spatele ecranului, aruncă vorbe grele cu cea mai mare uşurinţă. Chiar şi atunci când nici măcar nu te cunosc. Ca să nu mai zic de faptul că la o simplă documentare ar putea vedea care este realitatea…dar whatever.
Doza de hate vine în mai multe versiuni: priviri încruntate aruncate pe furiş, răutăţi postate în mediul online, comentarii făcute pe la colţuri.
Când ajungi însă faţă în faţă cu haterii, s-ar putea să ai surpriza de a descoperi că sunt doar nişte mieluşei (testat de mine – când îți confrunți haterul, uită-te în ochii lui și întreabă-l dacă este sigur de ceea ce a spus – este fabulos cum nu își va putea susține ”teoriile”). Haterii sunt oameni mărunţi, a căror viaţă nu e tocmai grozavă şi care simt nevoia să-şi canalizeze emoţiile negative şi frustrările într-o direcţie. Uneori, în direcţia ta.
Şi acum spune-mi: crezi că merită să îţi consumi chiar şi un gram de energie pentru ei?
Am crezut mereu în bunătate, respect şi diplomaţie. Dar am crezut şi în puterea de a ignora. Cred că aceste elemente combinate reprezintă calea sigură către un parcurs lin prin viaţă. Cel mai bun plan pentru hateri?
- Nu le răspunde urât, nu îi jigni, nu te coborî sub nicio formă la mintea lor;
- Ignoră-i până când se plictisesc (ei se hrănesc din provocări, dar când jocul devine plictisitor, o lasă baltă);
- Tratează-i cu respect în cazul în care îi întâlneşti în faţă, kill them with kindness;
- Dacă acţiunile lor merg prea departe şi simţi că îţi pot aduce prejudicii serioase, poţi da o declaraţie oficială prin care să respingi acuzaţiile lor, eventual şi cu argumente. Iar dacă o astfel de măsură e justificată şi necesară, apelează la instanţă;
- Concentrează-te pe ceea ce ai de făcut tu în loc să te concentrezi pe ceea ce spun ceilalţi, pentru că faptele tale şi impactul lor vor cântări mereu mai mult decât cuvintele altora.
Iar dacă vrei să-i câştigi pe hateri de partea ta… cere-le o favoare. Să te ajute cu ceva. S-ar putea să îţi devină prieteni.
Experienţele de viaţă mi-au arătat că atunci când abordezi direct o persoană care nu prea te place (sau care crede că nu te place) şi când îi ceri ajutorul într-o anumită chestiune, acea persoană va lăsa garda jos. Şi îşi va schimba imediat percepţia asupra ta, asupra relaţiei pe care o aveţi.
Favorurile sunt pentru prieteni. Nu îi faci o favoare şi nu ajuţi un duşman. În momentul în care îl vei ruga să-ţi facă o favoare, îl vei lua pe nepregătite, vei avea elementul surpriză de partea ta. Se aşteaptă la o provocare, la un conflict, în schimb, tu te vei prezenta cu o doză de vulnerabilitate în faţa sa şi îi vei cere ajutorul. Nu va putea să te refuze.
Treaba asta are şi o explicaţie psihologică în spate, este o tehnică numită Efectul Ben Franklin. Şi da, numele ei vine tocmai de la politicianul american Benjamin Franklin, considerat unul dintre fondatorii a ceea ce numim astăzi Statele Unite ale Americii. Despre el se spune că era foarte talentat în ceea ce priveşte relaţiile sociale. Şi că şi-a dat seama că nu e suficient să îi ajuţi pe oameni, să fii tu amabil cu ei, să le faci favoruri. Trebuie să şi provoci o interacţiune la un nivel mai profund cu ei. Iar momentul în care te ajută cu ceva, în mintea lor se produce o tranziţie: tu nu mai eşti un inamic, ci o persoană demnă de ajutorul său. Nu uita să îţi arăţi recunoştinţa pentru ajutorul oferit. Un mulţumesc sincer, un mail de mulţumire, o mică surpriză prin care să îi arăţi că ţii cont de gusturile şi preferinţele sale pot însemna enorm. Şi da, la finalul acestei interacţiuni, chiar s-ar putea să te alegi cu un hater în minus. Ba chiar cu un mare susținător. 😉
Tehnica Ben Franklin nu e un truc la care să recurgi doar în cazul haterilor. O poţi folosi cu oricine doreşti să sudezi un pic mai bine relaţia pe termen lung. Şi care chiar îţi poate aduce numeroşi apropiaţi.
Tu ce metode anti-hateri foloseşti?
***