Now Reading
#OneYearHealthChallenge: răul de transport, alergiile și alte afecțiuni specifice verii

#OneYearHealthChallenge: răul de transport, alergiile și alte afecțiuni specifice verii

Vara înseamnă momente foarte frumoase petrecute cu cei dragi, înseamnă relaxare, timp în care încercăm să ne încărcăm bateriile pentru toamnă, când ne reluăm ritmul accelerat la muncă. Totuși, vara aduce cu sine și posibile situații delicate care ne pot transforma momentele plăcute în unele ”numai bune” de gestionat probleme de sănătate. Factorii declanșatori pot fi diverși: alergiile, astmul, răul de transport etc. 

Care sunt cauzele acestora și cum pot fi preveniți acești factori sau, după caz, tratați, am aflat din acest interviu foarte amplu pe care l-am relizat cu dr. Mirela Pavelescu, asistent universitar, medic primar în Pediatrie, specialist in Pneumologie pediatrică, Alergologie și Imunologie clinică, competență în homeopatie. 

  1. Vara este sezonul în care suntem expuși cel mai mult la natură și la tot ceea ce ea înseamnă. De la aerul pe care îl respirăm, la mâncarea pe care o consumăm și până la momentele pe care le petrecem în natură și în care luăm contact cu plante și insecte. Tocmai de aceea, oamenii sensibili se pot confrunta cu o serie de probleme de sănătate. Care sunt principalii alergeni care declanşează alergiile de vară?

Vara este recunsocută ca fiind sezonul polinozelor, alergiile declanșate de polenuri. Aceștia sunt alergeni inhalați sau pneumalergeni, reprezentați de granule/fragmente polenice microscopice aeropurtate. Nu se poate stabili o sezonalitate riguroasă a polenurilor, aceasta variind în funcție de factori climaterici locali și regionali, dar este cunoscut faptul că mesteacanul, fagul roșu și unele graminee înfloresc primavara – vara, cerealele/secara înfloresc vara, la sfârșitul verii și la început de toamnă înfloresc buruienile/iarba, pelinul are perioada maximă de înflorire în lunile iulie-august, iar ambrozia, un alergen cu o frecvență în creștere la noi în țară, în ultimii ani, are un vârf de înflorire în perioada august – septembrie și se poate prelungi, în toamnele călduroase, până la jumătatea lunii octombrie. Tot în timpul verii crește foarte mult expunerea și, implicit, frecvența reacțiilor alergice la înțepături de insectă și aici putem vorbi despre albine și viespi, în primul rând, dar și despre țânțari și păianjeni.

  1. Cum se manifestă şi cum se diferenţiază alergiile de simptomele altor posibile afecţiuni?

Alergiile prin alergeni inhalatori pot avea mai multe manifestări, afectând mai multe organe:

Nasul: prurit, strănut în salve, rinoree – secreții nazale seroase, apoase, dar cu potențial de a se suprainfecta, obstrucție nazală, senzație de nas înfundat/lipsa de aer/dificultăți de a inspira, afectarea mirosului (rinita/rinosinuzita).

Ochii: roșeață/eritemul conjunctivelor, prurit, lăcrimare, senzație de înțepătură, nisip în ochi, edeme ale pleoapelor, conjunctivită.

Cavitatea bucală: mâncărimi/prurit la nivelul palatului (în cerul gurii), furnicături la nivelul buzelor, limbii.

Urechi: mâncărimi, senzație de înfundare – corelat și cu afectarea sinusală.

Aparat respirator: tuse (seacă, iritativă sau productivă – în fazele mai avansate), dificultăți de respirație – mai ales în expir și aici vorbim despre sindromul bronhoobstructiv sau chiar de astm.

Tegument: mâncărimi, leziuni cutanate, eczemă.

Sistem nervos: cefalee (dureri de cap), migrene.

În cazul înțepăturilor de insectă, de cele mai multe ori, manifestările alergice sunt localizate – eritem, prurit, edem, uneori aspect de noduli sau de vezicule, la locul de înțepătură, însă nu trebuie neglijată posibilitatea unor reacții alergice generalizate de tip anafilaxie, mai ales la cei cu alergii la veninul de albine sau de viespi, reacție potențial amenințătoare de viață.

  1. De multe ori punem în aceeași categorie alergia și astmul. Este vreo legătură între ele? Care este diferenţa dintre alergie şi astm?

Desigur. Cele două noțiuni, deși strâns interconectate, nu se suprapun perfect. Astmul este o boală complexă, cu multipli factori declanșatori, însă este cunoscut că alergia este un factor foarte important, atât pentru astm ca boală în sine, cât și pentru severitatea exacerbărilor la pacienții predispuși.

  1. Spuneam și despre contactul cu diverse insecte. Țânțari, căpușe, albine, viespi … Care sunt cele mai periculoase înţepături de insecte?

Este destul de dificil de realizat o clasificare corectă. Depinde de sensibilizarea fiecăruia dintre noi. Desigur că, din punct de vedere alergologic, cele mai severe reacții le dau înțepăturile de albine și viespi la pacienții sensibilizați, cărora le pot determina reacții alergice severe, până la șoc anafilactic și chiar deces, dacă manifestările nu sunt recunoscute și controlate în timp util. Dar și căpușele au rolul lor și, dacă ne gândim numai la posibilele manifestări tardive în boala Lyme (înțepătura de căpușă), de cele mai multe ori manifestări neurologice cu componentă imună, afecțiuni severe până la hemipareză, pierderea auzului, disfuncții ale vezicii urinare, convulsii, afectare cognitivă, ceea ce poate fi la fel de invalidant ca și înțepătura de albină la persoanele sensibilizate.

  1. Cei care nu sunt sensibili la vreun tip de înțepătură bănuiesc că nu au de ce să-și facă vreo grijă. Dar ce se întâmplă cu cei care sunt sensibili, chiar alergici, și nu știu asta. Cum putem gestiona un episod alergic? Cum se pot scădea acutizările alergice?

De cele mai multe ori, reacția alergică nu se declanșează și nu atinge un grad mare de severitate de la primul contact cu alergenul. O persoană care a suferit o înțepătură de insectă urmată de o reacție locală mai severă – mâncărime intensă, edem și inflamație, nodul sau veziculă la locul de înțepătură, va trebui să fie atentă la următoarele contacte cu insectele din aceeași clasă. Dacă pacientul a prezentat manifestări generalizate – erupție extinsă, senzație de mâncărime intensă, uneori senzații generale, sistemice, de tip: senzație de leșin, slăbiciune, astenie asociate înțepăturilor de insectă și manifestărilor locale, este potențial sensibilizată la înțepături și necesită evaluarea de către medicul specialist.

  1. Cum putem să ne protejăm mai bine de factorii declanşatori ai alergiilor?

Depinde mai ales de factorul declanșator, dar și de tipul de manifestare clinică. Dacă vorbim de polinoze, măsurile de reducere a expunerii sunt cele mai eficiente. Concret, se recomandă persoanelor alergice să doarmă cu ferestrele închise și să utilizeze în casă dispozitive de aer condiționat cu filtre HEPA pentru polenuri. Se recomandă limitarea timpului petrecut în afara locuinței și planificarea plimbărilor, activităților fizice în aer liber, astfel încât să se reducă la minimum expunerea. Se recomandă spălarea sau perierea foarte corectă a părului înainte de culcare. 

Hainele de exterior trebuie depozitate în afara camerei de dormit și, pe cât posibil, rufele să se usuce în spații închise. Pentru aceste persoane nu se recomandă grădinăritul sau se recomandă această îndeletnicire doar în perioadele cu concentrații minime de polen. Pentru deplasări se recomandă închiderea geamurilor de la mașină și utilizarea filtrelor speciale pentru aerul condiționat. Să se evite iritarea suplimentară a mucoaselor cu cosmetice pentru ochi, fum de țigară, mirosuri puternice provenind e la substanțele folosite pentu curățenie etc. Pacienții ar trebui să evite expunerea în condițiile de maximă concentrație a polenurilor, respectiv în zile uscate și însorite, cu vânt, după- amiaza, în spațiile cu vegetație abundentă, precum și spațiile cu vegetație moartă sau cositul fânului.

  1. Care sunt cele mai grave probleme de sănătate care pot fi generate de alergii?

În mod categoric cele mai grave probleme de sănătate generate de către alergii sunt spasmul laringian – laringita obstructivă, exacerbările de astm sau sindrom bronhoobstructiv, cu insuficiență respiratorie, precum și reacțiile anafilactice – până la șoc anafilactic, care pun în pericol viața pacientului.

  1. Există metode prin care ne putem ajuta organismul să fie mai puternic în faţa alergiilor? Și aici mă duc cu gândul către faptul că dvs apelați în practica dvs. curentă la homeopatie. Se poate face oare o schemă de prevenție sau de tratament?

Întrebarea dumneavoastră are un sens destul de larg, în general da, doar că nu avem nevoie ca organismul să fie mai puternic în fața alergiilor, ci să fie mai tolerant, să inducem o toleranță față de alergeni, deci organismul/sistemul nostru imunitar nu trebuie să reacționeze în forță față de alergeni, ci cu o anumită diplomație. Să nu uităm că, în același mediu în care trăiește o persoană alergică, mai trăiesc/locuiesc și alți oameni, care nu prezintă manifestări la expunerea la aceiași factori de mediu. Există și sunt folosite scheme de tratament pentru pacienții alergici, adaptate în funcție de tipul de alergen, calea de transmitere și manifestările bolii, atât în medicina convențională, cât și în homeopatie. 

Se pot face tratamente doar în sezonul polenic, vizând diminuarea simptomelor și a inflamației, mai ales la nivelul căilor respiratorii, dar se poate face și imunomodulare alergen specifică, și prin tratament convențional dar și prin tratament homeopatic, pe termen lung – 3 -5 ani, cu scopul de a obține toleranța, de a obișnui cumva sistemul imunitar al pacientului cu un alergen la care acesta reacționează de multe ori inadecvat, cu rezultate foarte bune. Atât schemele de prevenție, cât și cele de tratament sunt adaptate fiecărui pacient și alergen în parte, condiționate de reactivitatea personală și de factorii individuali, de expunere, mod de viață etc.

  1. Cum funcționează tratamentele în lupta cu alergiile? Rezultatele apar repede? Și durează cât? Se vindecă alergiile total?

Este complicat de răspuns la această întrebare, pentru că fiecare tratament în parte are mecanismul său de acțiune. Rezultatele depind de mai mulți factori, între care reactivitatea individuală, complianță la recomandările de evitare a expunerii, la tratament, de condițiile de instituire a tratamentului (manifestări acute/cronice, perioada anterioară de evoluție a bolii, ritmul și severitatea exacerbărilor), dar și de scopul tratamentului – remisia și controlul unor simptome acute supărătoare sau obținerea unei toleranțe pe termen îndelungat. Atunci când sunt respectate toate aceste condiții, de cele mai multe ori, ameliorarea simptomatologiei se constată destul de repede. Tratamentul poate dura tot sezonul polenic, dacă se urmărește controlul unor manifestări acute, sau poate dura ani, dacă se urmărește inducerea toleranței la un anume alergen. Alergiile nu se vindecă total, însă această toleranță despre care am tot vorbit oferă perioade îndelungate de confort și siguranță pentru pacient, uneori de ordinul zecilor de ani, ceea ce creează condițiile pentru o viață absolut normală pentru pacientul nostru.

  1. Vara mai înseamnă și călătorii care pot genera situații mai puțin plăcute precum răul de transport. Poate fi acesta prevenit? Și dacă se întâmplă, totuși, cum îl tratăm eficient?

Răul de mișcare este un complex de manifestări clinice care include: greață, disconfort sau dureri abdominale, uneori vărsături, cefalee de tip migrenă și este generat de deplasarea într-un vehicul, pe uscat, pe apă sau în aer, iar mecanismul declanșării acestor manifestări implică disfuncționalități ale urechii interne sau doar o sensibilizare la acest nivel. Susceptibilitatea individuală variază foarte mult. Există o serie întreagă de tehnici de prevenție pentru răul de mișcare, mai mult sau mai puțin eficiente, utilizând, de la tratamente convenționale, la fitoterapice, homeopatice și chiar tehnici de control psiho-comportamental. De cele mai multe ori, un tratament homeopatic sau fitoterapic administrat cu 30-40 minute înaintea deplasării, eventual cu încă 1-2 administrări în timpul deplasării dacă acestea sunt de lungă durată, controlează eficient manifestările generate de răul de mișcare.

  1. Cunosc foarte multe referinţe homeopatice adecvate perioadei pe care o traversăm: Arnica montana, Cocculus indicus, Chamomilla sau Belladona care se folosesc în medicină din cele mai vechi timpuri. Ştiu, de asemenea, că aveţi şi competenţă în homeopatie astfel că îmi permit să vă întreb cum şi când îmbinaţi homeopatia în practica dvs.?

Consider că fiecare dintre noi trebuie să utilizeze pentru îngrijirea pacienților pe care îi monitorizează toate modalitățile de investigație și tratament adecvate de care dispune la un moment dat, desigur în limita competențelor personale, astfel încât să obțină maximum de efect, cu minimum de reacții adverse. În acest sens, homeopatia își găsește locul permanent în activitatea mea profesională. Nu înlocuiește nimic din tratamentele convenționale sau fitoterapice, dar se integrează foarte bine în diferite planuri terapeutice, într-o sinergie perfectă cu medicația convențională. Este utilă atât în controlul diferitelor afecțiuni alergice, cât și în procesele de imunomodulare și în tratamentul afecțiunilor acute, de multe ori, permite evitarea utilizării în exces de antibiotice sau a unor medicamente cu efecte hepato sau nefrotoxice.

  1. Tot pentru că ştiu că deţineţi competenţă în homeopatie și știu că în țările mult mai dezvoltate decât România, terapiile complementare precum homeopatia, terapia prin artă, acupunctura, naturopatia șamd sunt îmbrățișate de medicii curanți. În țara noastră există însă în continuare o reținere. De unde credeţi că vine această reţinere?

Nu cred că există o reținere în adevăratul sens al cuvântului în cadrul sistemului medical; mulți dintre colegii mei, chiar cu specialități chirurgicale, au ales să practice homeopatia și să urmeze cursurile pentru pregătirea în această competență. Poate să fie o ușoară reținere din cauza faptului că de ani de zile am lucrat și lucrăm cu medicamente ale căror mecanisme de acțiune sunt foarte bine cunoscute și explicate, poate pentru că se încearcă implementarea unei medicini bazate pe dovezi. Și nu că studiile de homeopatie nu ar putea să furnizeze aceste dovezi, ci doar că nu sunt destul de multe sau destul de cunoscute în lumea medicală, poate și pentru că, o bună bucată de vreme, s-a promovat homeopatia drept unică metodă de diagnostic și tratament, refuzându-se asocierea cu medicina convențională și recunoașterea în practica homeopatică a metodelor de diagnostic convenționale… e greu de spus.

Oricum, am convingerea că nu mai contează așa de mult de ce, ci doar faptul că din ce în ce mai mulți profesioniști din domeniul medical, medici cu diferite specialități, unii chiar cu specialități chirurgicale, folosesc homeopatia pentru îngrijirea pacienților lor.

Sigur că homeopatia nu va înlocui intervenția chirurgicală atunci când aceasta este necesară, dar un tratament homeopatic bine condus poate scădea riscul și rata de sângerare, poate favoriza formarea unei cicatrici mai bune, mai puțin invalidantă în cazul intervențiilor chirurgicale în zone sensibile, poate ajuta la scurtarea semnificativă a perioadei de refacere postoperatorie.

See Also

Iată ce de beneficii aduce homeopatia în practica medicală, într-un exemplu destul de rapid, nu văd de ce să nu o folosim?!

  1. Ce ar trebui să conţină trusa de vacanţă? Există vreo deosebire între trusa homeopatică sau alopată? Sunt ele precum două surori care funcţionează bine împreună?

Când construim trusa de vacanță pornim de la cele mai frecvente incidente neplăcute care se pot întâmpla în vacanța oricăruia dintre noi.

Un traumatism, o răceală, o indigestie, o reacție alergică, toate pot să apară și să ne strice vacanța mult-așteptată. Nu luăm cu noi o farmacie, ci doar câteva produse bine alese, care să controleze principalele manifestări din aceste afecțiuni. Arnica, de exemplu, este un tratament foarte eficient pentru orice traumatism, atât în varianta homeopatică, dar și în produsele convenționale, Cocculus indicus – acționează foarte bine ca antiemetic (n.r. previne vărsăturile), atât pentu răul de mișcare, dar și în cazul unei indigestii banale, Appis Mellifica este un medicament foarte eficient în caz de edeme, reacții alergice cutanate, eritem, Belladonna acționează foarte bine pe anumite tipuri de febră.

Asta nu înseamnă că nu putem avea în trusa noastră de vacanță și un antihistaminic, un antitermic, un antiemetic, un antialgic tot pentru situații de urgență. Homeopatia și medicina convențională, utilizate adecvat, se pot completa perfect în îngrijirea pacienților noștri.

  1. Este un an cu provocări constante atât pentru adulţi, cât şi pentru cei mici. Ce metode terapeutice utilizaţi în practica zilnică pentru întărirea imunităţii?

Într-adevăr este un an greu pentru toată lumea. Ne confruntăm cu un virus necunoscut, care nu respectă reguli clare de evoluție, un virus în permanentă dinamică, apar tot mereu noi manifestări corelate cu infecția cu acest SARS-Cov2, din studiile publicate până în acest moment, reiese că nu generează titru protector de anticorpi decât o perioadă limitată de timp, până în 3 luni de la boală. Au fost inițial opinii care susțineau că un sistem imunitar puternic face mai mult rău decât bine, încercându-se explicarea manifestărilor respiratorii severe tocmai printr-o hiperreactivitate imună. Sunt studii care arată că efectul oxidoreducator al vitaminei C ar fi de folos, altele care arată că un nivel seric normal/bun de vitamina D ar avea efect protector în ce privește formele severe de boală, e greu de spus.

În concluzie nu se recomandă o stimulare imună foarte agresivă, pentru că încă nu se cunoaște impactul concret asupra infecției SARS Cov2. O imunitate echilibrată, un aport corect de vitamine și minerale, cât mai mult bazate pe dietă, sau cel mult pe tratamente homeopatice și suplimente nutritive naturale, corelat cu un regim de viață sănătos – alimentație corectă, naturală, program echilibrat de somn și activitate fizică, consider că sunt de un real folos în această perioadă delicată din viețile noastre.

  1. Care este ritualul de îngrijire pe care ar trebui să îl urmăm zilnic pentru a ne menţine sănătatea? Atât a noastră ca adulţi, cât şi a copiilor noştri? Doamna doctor, ce înseamnă sănătatea pentru dvs.?

Poate că sună prea general, dar un regim de viață echilibrat este cheia succesului pentru o stare de sănătate bună. O alimentație cât mai bogată în principii nutritive esențiale și naturale – carne, legume, fructe, pregătite în casă, fără aditivi, coloranți, conservanți, un ritm de viață fără excese, sau cu cât mai puține excese, o structurare corectă a zilei – cu ore de masă, ore de lucru, ore dedicate activității fizice și ore suficiente de somn, reprezintă un deziderat de atins pentru menținerea unei stări bune de sănătate.

Organizația Mondială a Sănătății a propus în 1946 definiția următoare: „Sănătatea este o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal cât și social, și nu doar absența bolilor sau a infirmităților”. Mai târziu a fost inclusă în această definiție și „capacitatea de a duce o viață productivă social și economic”. Cred că o stare de confort fizic și mental și lipsa oricărei suferințe, fie ea organică sau psihică, se apropie destul de mult de definiția OMS.

  1. Aş vrea să vă adresez o întrebare personală! V-am auzit acum ceva timp când aţi spus că sunteţi căsătorită cu spitalul şi mi-a rămas în minte această afirmaţie. Mi-am dat seama atunci că medicina înseamnă mai mult decât o facultate şi un job, medicina este o pasiune! Doamna doctor, ce înseamnă medicina pentru dvs.?

Vă mulțumesc pentru această întrebare, deși e greu de răspuns în câteva cuvinte. Aș porni de la ideea că medicii, la fel că toată lumea, sunt și ei oameni. Au familii, vieți personale, împliniri și neîmpliniri, momente de fericire, de stres, de revoltă, frustrări, probleme de sănătate etc… Cu toate acestea, pacienții noștri sunt lângă noi în toate momentele zilei. La noi nu prea există noțiunea de „program de lucru”. Nu ne oprim din consultații pentru pauza de masă, cum am întâlnit mai zilele trecute la o bancă, de exemplu. Nu o dată s-a întâmplat să plec acasă mult după ora declarată de terminarea programului de lucru și nu vorbesc doar de mine, ci și de foarte mulți dintre colegii mei. Familiie noastre s-au obișnuit cu mesajele sau telefoanele date oricând, oricum, nu contează. Nu o dată m-am ridicat de la masă ca să răspund unui mesaj și soțul meu m-a întrebat ”iar dai o consultație?”.

O consultație dau și la când merg la cinema, și în zilele libere, și în concediu, atunci când stiu că pot să ajut. Înainte de a pleca în vacanță am întotdeauna grija să revăd pacienții mai delicați ca să mă asigur că nu se întâmplă ceva ce aș putea preveni. Noi nu ne stabilim program pentru sărbători pentru că niciodată nu știm în ce zi vom fi de gardă și ce probleme vor interveni. De aici ideea de „căsătorie cu spitalul”. Serviciul medicului român nu se oprește la ora 15.00 când se termină scriptic programul. Pacienții noștri ne urmează acasă, gândurile sunt tot la spital, la cazuri, la provocări de diagnostic și tratament, la dificultăți, la situațiile delicate ale copiilor.

Sigur că nu pot răspunde tuturor, să nu uităm că timpul este limitat și el, sigur că nu pot mulțumi pe toată lumea, ar fi aberant să încerc asta, dar fac și eu, ca și ceilalți colegi ai mei, toate eforturile ca pacienții să meargă bine, să plece la casele lor sănătoși și fericiți. Trebuie să înțelegem că medicina în România este un mod de viață. Și nu este cel mai comod, vă asigur de asta. Doar dedicația și respectul pentru oameni te pot ajuta să faci față acestui ritm.

#OneYearHealthChallenge este o campanie de informare medicală corectă de la experți către pacienți. Aceasta abordează teme de interes pentru diverse afecțiuni și probleme de sănătate cu care se confruntă fiecare om măcar o dată în viață, personal sau în anturajul său, pe baza experienţei specialiștilor, a practicilor medicale şi a studiilor realizate până în prezent. Proiectul se va desfășura pe parcursul întregului an 2020 și este realizat în colaborare cu Boiron România.

***

 

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

© 2020 Doer. Toate drepturile rezervate. Made by 360advertising.

Scroll To Top