Now Reading
#SheDoer: Oana-Ruxandra Pop (Oficiul Național de Turism al Austriei)

#SheDoer: Oana-Ruxandra Pop (Oficiul Național de Turism al Austriei)

Oana-Ruxandra Pop, marketing & PR manager Oficiul Național de Turism al Austriei, face cele mai bune briefuri ever!! Asta a fost primul lucru care m-a marcat la interacțiunea cu ea. Capacitatea de a sumariza niște informații în mod clar și de a construi niște cerințe în același mod, denotă o persoană analitică și foarte bine organizată. Iubesc aceste aptitudini la oameni. Iar la oamenii de comunicare, adică din marketing și PR, cu atât mai mult. Așa că din pornire am încadrat-o în categoria oamenilor de la care am ce învăța.

Și cred că din acest interviu avem cu toții câteva lecții de acumulat, inclusiv despre felul în care turismul ar putea arăta în viitorul apropiat și mediu.     

Enjoy! 🙂

1. Ce îți doreai să devii în copilărie?

Neclar. 🙂 Nu am avut niciodată planuri cu mine și ce vreau sa fiu peste ani, am încercat să mă păstrez agilă în decizii. Am încercat diverse domenii și lucruri și nu am avut neapărat vreo vocație, care să ma împingă într-o anumită direcție. Cred ca mai degrabă am fost omul care făcea legături sau cum îi spune acum în limbaj de marketeri, the person who ties knots.

2. Coordonezi departamentul de marketing în Oficiul Național de Turism al Austriei în București. De ce turism? Ai căutat în mod deosebit acest domeniu?

Nu mă ocup de turism, cât mă ocup de marketing și PR pentru un produs turistic. Într-adevăr, domeniul de activitate este turismul cu tot ce implică el la nivel global, dar munca mea e de marketeer, marketer, pr, uneori de copywriter, alteori de moderator, depinde de zi. Într-o echipă mică și agilă, ajungi să periezi și headline-uri dacă e nevoie. Nu am căutat acest domeniu, am început să lucrez pentru o organizație a guvernului Germaniei acum 13 ani, pe vremea când campaniile de awareness pentru turism sustenabil erau încă precum mașinile străine la început de ´90. Așa m-am intersectat în constelația turismului românesc cu noțiuni precum legea bicicletei, o federație de turism la nivel național sau promovarea turismului sustenabil în Delta Dunării. În traiectoria aceasta de peste 13 ani, am explorat structuri precum organizații turistice, ministere, agenții până la organizații non-guvernamentale străine.   

3. Ce face mai exact Oficiul Național de Turism al Austriei?

Oficiul se ocupă de promovarea destinației turistice Austria în România și s-a înființat în România în 2005, atunci când cifrele românilor care plecau în Austria în vacanță au început să crească vertiginos. Structura aceasta hibridă de colaborare între mediul privat și cel de stat s-a născut însă în Austria, în 1955 și are o istorie lungă și complexă. Turismul este unul dintre pilonii strategici în dezvoltarea socio-economică a Austriei, iar în jurul lui se învârt multe alte domenii conexe, începând cu agricultura din spațiul alpin și terminând cu transportul. În România, oficiul e printre puținele reprezentanțe de brand turistic, iar ca să îți răspund mai concret, ne ocupăm de orice înseamnă campanii de comunicare, de la out of home până la campanii digitale. Practic, suntem o mică agenție 360, cu o echipă satelit de freelanceri, pe care îi activăm la nevoie.

4. Cât de tare își doresc românii să călătorească în Austria? Și ce îi atrage la această țară a cărei limbă este totuși vorbită de puțini români?

Cred că românii percep Austria ca o destinație apropiată (și aici mă gândesc nu numai la apropierea geo-politică, dar și la cea istorică), cu infrastructură impecabilă și un grad de civilizare înalt. În tandem cu asta, de anul acesta românii au devenit și cea mai numeroasă minoritate – după germani – din Austria, ceea ce ne confirmă impresia lor. Abordarea durabilă a Vienei în ceea ce privește îmbunătățirea constantă a serviciilor urbane puse în slujba cetățenilor, i-a adus în 2019, pentru a zecea oară consecutiv titlul de orașul cu cea mai bună calitate a vieții din lume, conform studiului Mercier.

Universități din Austria cu predare în limba engleză

Contribuie aici un sistem integrat de transport public, apă curată care provine din Alpii Stiriei, parcuri și universități diverse (se spune că oriunde te-ai afla în Viena, ai ajunge într-un loc verde în zece minute), o calitate ridicată a aerului, spații multifuncționale dedicate copiilor și accesibile gratuit. Un oraș prietenos cu localnicii e un oraș prietenos și cu turiștii. Ca să revin la întrebare, cred ca pe români îi atrage tot ce nu găsesc neapărat acasă – infrastructura turistică bine gândită și aliniată cu nevoile oamenilor, diversitatea destinațiilor urbane și alpine, raportul calitate-preț foarte bun, în comparație cu alte destinații alpine. Românii vin pe timp de vară la Viena, Salzburg și în alte orașe austriece, iar pe timp de iarnă își pun schiurile sau snowboardul în picioare în Tirol și Salzburger Land.

5. Care este cea mai mare provocare cu care te-ai confruntat până acum în carieră?

In fiecare zi mă confrunt cu câte o provocare, de la studii de piață inexistente până la piața media atipică. Improvizez constant, dar e ceva ce a ajuns să îmi facă plăcere și e parte din munca mea.

6. Dar cel mai mare succes de care te-ai bucurat? Ai avut oare o campanie preferată dintr toate cele pe care le-ai coordonat până acum?

Cred că cea mai mare satisfacție mi-a adus-o organizarea Vienna Summer Night Concert sub formă de public viewing în București. A fost, dacă vrei, mica mea contribuție la consumul cultural în masă pentru o seară: 4.500 de oameni pe un petec de verdeață în sufletul orașului, care au ascultat Filarmonica Vieneză live. Vienna Summer Night Concert este un concert anual, care are loc în grădinile Schönbrunn, pe care Filarmonica Vieneză îl oferă gratuit publicului în semn de apreciere. Cu cei 10.000 de oameni care fac sau ascultă muzică într-un fel sau altul în asociațiile muzicale vieneze, profilului de oraș muzical i se asigură o continuitate. Mai frumos mi se pare însă cât de firesc e adusă muzica clasică în contemporan. Dar așa e Viena mai mereu, încântătoare. 

7. Care este, în opinia ta, rețeta succesului atunci când trebuie să comunici ”turism”?

Noi încercăm să comunicam cât mai puțin turism per se. E un termen de care Oficiul Național de Turism al Austriei se îndepărtează, mai ales prin noul plan T (Masterplanul Turismului Austriac), care aduce în discuție fenomenul de over-tourism și tema sustenabilității pentru comunitățile locale. Iar asta pentru că Austria nu este o destinație de masă. Fiecare destinație are un ADN, iar portavocea sunt oamenii. În ciuda diferențelor culturale, ce ne fascinează în Austria, e modul în care o țară mica, acoperită preponderent de munți a devenit o poveste turistică de succes. Cred însă cu tărie că nu e nimic ce nu poate fi recuperat cu niște muncă în plus și perseverență.

Ce facem noi e că aducem povești din Austria, le contextualizăm și le dăm mai departe cu ajutorul oamenilor care se regăsesc în ele. Sigur, facem și campanii comerciale pe fond, dar ne place să spunem povești relevante. Cred că cel mai important e să rămâi, mai ales în contextul actual, firesc și autentic în comunicare, să ai mereu în vedere ce nevoi au oamenii, indiferent de produs, servicii.

8. Care este regiunea ta preferată din Austria și de ce ar trebui să călătorim acolo?

Greu de spus, sunt multe și nu-mi plac topurile. 🙂 Dar ca să ies din zona bătătorită, e un land în sud, Stiria. Cu un oraș pe nume Graz și ulei din semințe de dovleac. Pentru că e o Viena mai mică, cu dealuri urbane, bucătărie inovatoare și scenă creativă, cu lacuri alpine și munți la o aruncatură de băț.

9. Ce nu știm despre Austria și ar trebui? Mergem acolo iarna sau vara?

Sunt multe de spus, dar fac o încercare. Îmi place atenția pentru detalii, pe care o descopăr în modul în care sunt curatoriate expozițiile în muzeele din Austria. Ador să iau bicla și să merg fără rost, pentru că pot să fac asta dintr-o localitate alpină în alta fără prea mult efort și fără să mă pierd. Am descoperit recent că pot să fac baie și în lacuri alpine, deși până atunci eram convinsă că îmi place apa la aceeași temperatură cu cea de afară. În ultimii cinci ani am străbătut cam toată Austria și am descoperit o alta dimensiune culinară a ei – da, e ceva mai mult decat șnitel. E incredibil de bine împământenit conceptul de mic antreprenor agricol, care furnizează ingrediente-cheie. Pe lângă asta, la fel ca în Romania, există și în Austria un nou val al bucătăriei, cu chefi tineri și îndrăgostiți de fuziuni culinare și produse locale.

10. Radiografia turismului post Corona. Care crezi că va fi dinamica? Restricțiile de ce gen ar putea fi? Vor crește costurile călătoriilor? Va fi oare mai dificil să călătorim în afara spațiului comunitar?

Sunt numeroase necunoscute acum, dar cu siguranță se vor schimba multe și în percepția noastră, și în dinamica turismului. Suntem deja martori la fenomene care acum câteva săptămâni păreau noțiuni îndepărtate: granițe închise, state care își supraveghează populația cu inteligență artificială și virtual reality travel – dintr-odată acestea nu mai par scoase din filmele sci-fi. Libertatea de a călători este visul umanității, oamenii nu se vor opri din călătorit după această perioadă, precum nu au făcut-o nici până acum. Sunt două scenarii aici: pentru unii dorința de a călători va fi mai stringentă, pentru alții regresul economic va aduce alte priorități financiare.

Acest moment zero este prielnic pentru a restarta industria, iar eu sper că se va naște o nouă ordine, recalibrată pe sustenabilitate și respect față de oameni și mediu. Sigur că oamenii se vor adapta noilor condiții, precum s-a întâmplat de fiecare dată și vor deveni poate mai rezilienți în turism, dar ca în orice, vor exista câștigători și perdanți.

Acest moment zero este prielnic pentru a restarta industria, iar eu sper că se va naște o nouă ordine, recalibrată pe sustenabilitate și respect față de oameni și mediu.

Chiar înaintea acestui episod, turismul era amenințat de contra-prietenul său, overtourism. Sate cu 800 de locuitori, precum Hallstatt, primesc anual un milion de turiști. În ce măsură putem păstra intacte resursele culturale și naturale în aceste condiții pe termen lung, este neclar. Contradicțiile continuă: din punct de vedere istoric, turismul a fost, precum o confirma și World Travel Organisation, un catalizator al renașterii economice, crescând destinații-erou și resuscitând industrii conexe în timpuri dificile. Cum vom îmbina în mod responsabil un nou mod de a călători cu renașterea economică rapidă a comunităților turistice, care se susțin exclusiv din turism?

În orice caz, libertatea de a călători precum am cunoscut-o noi, deplină, accesibilă oricând, se va schimba pe termen mediu. Ceea ce nu e nepărat un lucru rău.

Probabil că până nu vom avem un vaccin pentru acest nou virus, va trebui să învățăm să ‘trăim’ cu el, iar scopul pe termen lung este, cel puțin conform spuselor liderilor din statele democratice europene (vezi S. Kurz) să avem granițe deschise în interiorul Europei. Probabil că destinațiile îndepărtate vor fi mai greu de atins.

În orice caz, libertatea de a călători precum am cunoscut-o noi, deplină, accesibilă oricând, se va schimba pe termen mediu. Ceea ce nu e nepărat un lucru rău.

Eu cred că aceleași principii care stau la baza depășirii acestei crize – solidaritate, empatie, curaj, adaptabilitate – vor rescrie și noua față a turismului: cu mai multă sensibilitate și respect față de natură, resurse culturale și mai ales față de oameni.

See Also

11. Ce te face fericită?

Cafeaua cu lapte de ovăz, o carte bună, un documentar, o plimbare cu bicicleta, copilul meu mânjit cu ciocolată pe față.

12. Ce te enervează?

Lipsa de motivație, starea de provizorat, lenea, parcarea în fața locului unde ai întâlnirea, așteptările nerealiste, certitudinile oamenilor care au numai certitudini și cafeaua călâie. 🙂

13. Care este cea mai frumoasă amintire pe care o ai?

Ziua în care am devenit mamă.

14. Care crezi că este talentul cu care te-ai născut?

Să mă trezesc curioasă în fiecare zi.

15. Dacă ai putea da timpul înapoi, ce ai face neapărat?

Mi-aș dărui un an sabatic după terminarea liceului și a facultății, mi-aș dedica mai mult timp mie, aș mânca mai multă înghețată, aș face mai mult sport. J

16. Un sfat pe care i l-ai da oricărei femei:

Să nu accepte sfaturi 🙂

17. It’s a men’s world?

Da, e, dar cine suntem noi să-i judecăm?

18. De ce ești un #doer?

Scroll back la întrebarea 12. 🙂

***

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

© 2020 Doer. Toate drepturile rezervate. Made by 360advertising.

Scroll To Top