Tu știi ce face copilul tău? Pericolele momentului pentru adolescenți.

December 5, 2022

Tu știi care sunt pericolele momentului pentru adolescenți? Întreb asta în calitate de mamă de adolescenți, care mai și crede despre ea că e cât de cât la curent cu ce se petrece în viața copiilor ei. Totuși, urmărind recent serialul The White Lotus mi-am dat seama că nu-s tocmai bine informată. Sau mai bine zis, cunosc doar parțial care câte ceva despre pericolele momentului. Așa că m-am interesat … și am aflat.

Când eram adolescentă în școala generală, apoi la liceu termenul de bullying nu exista. Din păcate, mi-am luat de multe ori bullying în copilărie și adolescență. Până să îndrăznesc să iau atitudine când cineva era răutăcios cu mine, a curs ceva apă pe Dunăre, câteva experiențe neplăcute și destule complexe în desagă. Cu timpul, m-am schimbat, am ieșit din postura de victimă și mi-am recâștigat încrederea în mine. Ceva, ceva a rămas acolo, așa că sunt conștientă că de-a lungul vieții voi lupta cu trauma bullying-ului din copilărie.

Pentru mulți adolescenți școala pare o închisoare. Din păcate, în țara noastră, multe cadre didactice “murdăresc” chiar ele stima de sine a copiilor. Tot din păcate, mulți copii trăiesc acasă drame, iar majoritatea dintre ei, chinuie alte suflete în confortul școlii, al găștii de prieteni, la clubul de tenis etc. Cel care chinuie este de obicei, la rândul lui chinuit, de aceea fenomenul de bullying trebuie scos la iveală, trebuie îndreptat, cunoscut de la mic la mare și găsit rezolvare cât mai prompt, într-un mod blând, dar responsabil. E mult de discutat aici, poate într-un articol viitor, cert este că 1 din 4 adulți tineri la nivel mondial caută ajutorul unui psiholog, consilier sau terapeut.

Ce este bullying-ul și cum să-ți aperi puiul de daunele emoționale cauzate de acesta

Nu sunt as în matematică (nici pe departe), dar acest număr mă înspăimântă. Și ceea ce mă înspăimântă la fel de mult, este că prea mulți părinți nu știu ce fac copiii lor, cum o duc, nu reușesc să se conecteze cu ei, nu comunică, unii chiar îi desconsideră și le minimizează durerile, grijile sau nevoile.

Nu există o rețetă universală pentru a fi un părinte bun, dar consider că instinctul, alăturat unei informării conștiente și constante din partea mamei și a tatălui fac diferența în modul în care crește, se dezvoltă și trece diverse praguri ori provocări copilul, indiferent la ce vârstă se află acesta.

Am observat, totuși, că adolescenții de azi sunt expuși la mult mai multe riscuri decât atunci când eram eu adolescență. De la hărțuirea online, bullying până la tentația drogurilor și alcoolului, adolescenții din 2022 par mai stresați decât generațiile anterioare. Nu de alta, dar sinuciderea este a doua cauză de deces în rândul adolescenților. De exemplu, în Jurnalul de Medicină din New England am descoperit un raport care specifică că 1 din 11 elevi de liceu încearcă să se sinucidă. Pfff … dureros, dar atât de actual!

Pentru ca adolescenții și preadolescenți (și ei sunt extrem de expuși riscurilor de azi) să învețe să facă alegeri corecte în viață este nevoie de comunicare. Conversațiile dificile trebuie să aibă loc între un părinte responsabil și copil. Cu iubire și blândețe, niciodată pe forță.

De aceea, tu știi ce face copilul tău sau îți dai cu presupusul? Iată, deci, cele mai grave probleme cu care adolescenții se pot confrunta la ora actuală, pericolele momentului pentru adolescenți și ce poți face să-i susții.

Sinuciderea

Potrivit Eurostat grupa de vârsta cea mai vulnerabilă la suicid este între 15-19 ani. În ultimii ani, pandemia și-a pus foarte bine amprenta asupra familiilor vulnerabile și a scos monștrii la suprafață. Factorii care duc aici sunt singurătatea, depresia, problemele din familie (monștrii menționați mai sus) și consumul de substanțe interzise. Psihologii sunt de părere că adolescenții care se înțeleg bine și comunică fără opreliști cu cel puțin un adult sunt mai puțin tentați să dezvolte comportamente riscante sau să experimenteze depresia.

Ca părinte este bine să recunoști acele semnale de avertizare că ceva este în neregulă cu copilul, că este măcinat de gânduri negre, suicidale:

copilul simte că este o povară pentru tine/ familie
se simte izolat de membrii familiei/ de prieteni/ de școală
anxietate crescută
senzație de prizonier în propria viață
consumă substanțe interzise
caută/ a căutat modalități de a accesa arme albe, arme cu care își poate face rău
furie verbală sau fizică
schimbări de dispoziție extreme
pare că-i lipsit de speranță
doarme prea mult sau prea puțin
vorbește/ postează pe social media despre moarte sau despre gânduri negre
îl surprinzi că își face planuri de suicid

Dacă bănuiești că adolescentul are gândurile astea, dacă bifează multe dintre punctele menționate mai sus și undeva, în străfundul tău simți că ceva este în neregulă cu el, exprimă-ți cu blândețe, empatie și înțelegere iubirea pe care i-o porți și dă-i de înțeles că nu este singur. Oferă-i cadrul stabil pentru a-și descărca sufletul greu, nu lăsa locul judecării și criticii, și nu în ultimul rând mergi cu el la terapeut. Ascultă-l, auzi-l și nu trata cu superficialitate niciun aspect din viața copilului tău.

Depresia, dușmanul invizibil

În România, a spune că mergi la psiholog de multe ori înseamnă că ești nebun. Oamenii te etichetează ca labil mental, cu toate că a vorbi cu cineva nu este nebunie, ci sănătate psihică. Sper cu tot sufletul, ca noi, generațiile de după ‘89 și cele care vin după noi să curețe din preconcepția pusă pe terapeut și psiholog și câteodată, pe termenul depresie. De multe ori aud: “Dacă ți-ai găsi o ocupație, nu ai avea timp să faci depresie!” Atât de greșită este această gândire! Unu la mână, pentru că banalizează și reduce la zero durerea unui om, doi la mână pentru că, depresia este o chestiune cât se poate de serioasă și reală, câteodată invizibilă cu ochiul liber care atacă indiferent că muncești de dimineața până seara sau că stai degeaba.

Depresia este o realitate atât la cei maturi, cât și la copii, indiferent de vârsta lor. Mai mult, adolescenții se confruntă cu un risc crescut de a dezvolta depresie, în principal din cauza fluctuațiilor hormonale cu care se confruntă și a schimbărilor semnificative pe care această etapă le aduce în în viața lor.

Copiii cu vârste cuprinse între 11-17 ani au declarat că experimentează depresie, anxietate și că se gândesc serios la ideea de moarte, numărul acestora fiind mult mai mare în 2021 decât în anii precedenți.

Tulburările de alimentație

În timpul adolescenței apar primele semne ale tulburărilor de alimentație. Adesea, acestea sunt înțelese greșit ca o alegere a stilului de viață. Anorexia sau bulimia sunt boli grave, uneori fatale care afectează profund comportamentul, gândurile și emoțiile persoanei în cauză. Cine a citit cărți despre personalitatea prințesei Diana sau a văzut The Crown își aduce aminte că aceasta suferea de bulimie, o boala care a apărut din copilărie, cauzată de o atmosferă urâtă și toxică în familia sa. La 19 ani, când s-a căsătorit cu Regele Charles bulimia ei s-a acutizat, iar în timp a devenit un “simbiot” care se hrănea din nefericirea ei.

Tulburările de alimentație încep timpuriu, iar adolescentul care de cele mai multe ori este sensibil la valorile, cel puțin de ordin fizic la care societatea îl îmbie, dezvoltă diverse patologii alimentare. Din dorința de a arăta ca modele de pe Instagram, fetele de generală și liceu se supun unor dietelor greșite, iar băieții nu se lasă nici ei mai prejos. De aceea, dacă copilul pare preocupat prea mult de mâncare, de greutatea și forma corpului său, este posibil să manifeste o tulburare de alimentație.

Semne de avertizare pentru părinte:

își controlează frecvent greutatea
își restricționează porțiile de mâncare
pierdere/ creștere extremă în greutate
vomită des
observi că manifestă durere în gât, are vocea răgușită sau ganglionii sunt umflați (probabil din cauza vărsăturilor autoinduse)
îl surprinzi că mănâncă pe furiș
mănâncă foarte repede porții excesiv de mari
are schimbări de dispoziție, este melancolic, depresiv, suferă de atacuri de panică sau dezvoltă anxietate

Un psiholog în aceste cazuri face diferența, la fel și un nutriționist care să-i arate blând puștiului importanța unui stil de viață sănătos, și deci a unei alimentații corecte. De asemenea, o bună comunicare în familie va face ca starea lui să se îmbunătățească considerabil.

Drogurile și nu numai

Am fumat prima dată în liceu, într-a IX-a, nu neapărat pentru că îmi făcea plăcere, ci pentru că doream să mă integrez într-o gașcă. Găsisem eu de cuviință că o gașcă de fumătoare din clasă sunt fete mișto și mi le pot face prietene. Recunosc, țigara mi le-a adus aproape, dar de acest obicei se scapă în ani de zile dacă te prinde dependența, în plus, este costisitor la buzunar și pentru sănătate. Ce vreau eu să spun este că, presiunea socială îi face pe adolescenți să încerce țigara, alcoolul sau drogurile.

Replici din partea prietenilor de genul: “Ți-e frică că te prinde maică-ta fumând?” sau “Haide, bea și tu că rămâi în urmă” îi fac pe mulți să cedeze, iar de aici la dependență nu-i decât un pas.

Bineînțeles, părinții nu pot să controleze toată viața copiilor și nici nu recomand asta, dar odată informați asupra aspectelor nocive care decurg din consumul de alcool, țigări sau droguri s-a observat o scădere a acestor comportamente.

De asemenea, încurajează-ți copilul să refuze consumul de iarbă, alcool indiferent de locul unde se află sau cine i le oferă. Dacă se întâmplă ceva de genul, insistă ca acesta să trimită pe telefonul tău un sms tip cod pe care doar voi să-l cunoașteți pentru a putea sări în ajutorul lui prompt și rapid.

Jocurile de noroc, păcănele și pariuri

Da, aceasta este la modul cel mai serios, unul dintre pericolele momentului pentru adolescenți. Sălile de jocuri de noroc și de pariuri sunt pline de tineri care speră la câștiguri mari, fără multă muncă. Un obicei care dă dependență și îl poate duce pe om la auto distrugere, la pierdea agonisirilor de o viață.

Sigur, ne așteptăm ca adolescenții să își testeze limitele pe măsură ce câștigă independență. De asemenea, știm că, atunci când adolescenții experimentează cu alcool, substanțe, țigări și vaping, ei se expun unui risc mai mare de dependență mai târziu în viață.

Jocurile de noroc sunt însă un alt risc, mai puțin recunoscut, care afectează dezvoltarea creierului adolescenților – poate mai mult decât credeți. De aceea, este important să discutați cu copiii despre jocurile de noroc de astăzi, așa cum ați discuta despre alte amenințări la adresa bunăstării lor, cum ar fi alcoolul și tutunul.

O conversație poate ajuta la prevenirea ca jocurile de noroc să devină o problemă pentru ei mai târziu. Poți începe așa:

Jocurile de noroc sunt ilegale pentru tinerii sub 18 ani.
Tulburările legate de jocul de noroc pot începe la copii de la vârsta de 10 ani
Jocurile de noroc problematice afectează aproximativ 4-8% dintre tineri, comparativ cu doar 1% dintre adulți
Până ajung la liceu, 60-80% dintre elevi au raportat că au jucat cel puțin o dată în ultimele 12 luni
Adolescenții care joacă jocuri de noroc au mai multe șanse să consume droguri ilegale
Dintre toate dependențele, jocurile de noroc sunt legate de cea mai mare rată de sinucidere

Pe măsură ce jocurile de noroc legale devin mai frecvente în societatea noastră, tinerii sunt expuși la jocuri de noroc la o vârstă mai fragedă. Și nu numai în forme tradiționale (cazinouri, loterie, pariuri sportive), ci și în forme noi, mai puțin evidente, cum ar fi jocurile de noroc, loot box-urile și sporturile fantastice. Poate începe destul de banal, cu activități simple precum:

Vizionarea sau participarea la jocuri de poker pentru adulți sau pariuri sportive
Un joc online pentru computer, consolă sau mobil care are loot boxe, monedă plătită, cum ar fi pietre prețioase și monede, și chiar activități de cazinou, cum ar fi ruleta și aparatele de slot. 90% dintre adolescenți spun că joacă jocuri video online

De aceea, este esențial ca părinții și alți adulți să știe că jocurile de noroc nu sunt doar ilegale pentru adolescenți, ci pot fi, de asemenea, dăunătoare și pot crea dependență pentru creierul lor în curs de dezvoltare. Cercetările arată că copiii care au început să facă „pariuri inofensive” până la vârsta de 12 ani au de patru ori mai multe șanse să se apuce mai târziu de jocuri de noroc. Creierul unui adolescent, cu un centru logic subdezvoltat, nu este încă apt să identifice riscurile și să facă alegeri sănătoase. Așadar, acel „câștig” la un joc online de astăzi poate duce la efectele secundare negative ale jocurilor de noroc din viața reală de mâine.

Personal sunt extrem de îngrijorată de acest fenomen și revoltată de faptul că există jocuri de noroc la fiecare colț de stradă, unde nimeni nu controlează vârsta celor care trec pragul. Și chiar dacă nu ajung acolo fizic adolescenții, există online-ul unde evident controlul este și mai greu de efectuat.

Social media defectuoasă

Social media este poate una dintre cele mai periculoase adicții ale societății moderne. Degeaba suntem conectați online dacă suntem separați fizic, și până la urmă pe asta mizează mogulii high-tech. Social media este un imens joc psihologic, la care cei mai mici sunt cei mai vulnerabili. Și ceea ce macină inima oricărui părinte este că acesta nu are cum să-și protejeze copiii în totalitate de repercusiunile folosirii defectuoase a canalelor de socializare. Și noi, ca adulți, nici măcar nu ne dăm seama când scrollăm în feed-ul de Instagram cât de repede a trecut timpul și cum ne-am pierdut minute prețioase comparându-ne cu ceilalți. Pentru că social media asta face: creează sentimentul că nu ești suficient de bun, de frumos, de cult, de bogat, de succes sau de deștept. Dacă adulții sunt afectați de acest lucru, nu mai zic de copii și adolescenți!

Până la urmă, câte persoane ai văzut tu să posteze problemele pe care le au în familie sau la job, suferințele, îndoielile sau durerile pe care le poartî zilnic cu ei în mediul online? Toată lumea afișează the “perfect life”, adolescenții fiind captivi de această imagine artificială, falsă și fiind presați să țină pasul cu colegii, prietenii și influencerii de pe Tik Tok sau Instagram. Altfel, nu sunt suficient de cool și de populari, iar imaginea socială pentru un puști de 14 sau 18 ani este esențială. Din păcate, aceste lucruri le provoacă stres și anxietate, mulți dintre ei neputând încă să dezvolte o imagine de sine pozitivă, verticală și corectă.

Este atât de ușor să cazi în capcana comparației, atât ca adult, dar mai ales ca adolescent!

Părinții ar trebui să-i dirijeze către activități interesante care să le ocupe timpul mai mult decât o face Tik-Tok-ul. Ajută-i să-și dea seama singuri cât de mult contează dezvoltarea pasiunilor și, prin exemplul personal încurajează-i să facă lucruri care le plac și la care sunt buni. Dependența de social media poate să scadă dacă copilul se angrenează în activități care îi consumă timp și îi oferă respect de sine, gen: “Ia uite, chiar mă pricep la baschet!” sau “Wow, ce mult îmi place gimnastica!”

Sex, sarcini timpurii sau boli cu transmitere sexuală

Discuția despre sex cu copilul aflat la pubertate nu este ușoară, dar este necesară. este foarte important să te asiguri că adolescentul înțelege riscurile activității sexuale, cum să practice corect un act sexual și importanța consimțământului. De exemplu, specialiștii au observat că adolescenții prezintă un risc mai mare de a contracta o boală cu transmitere sexuală decât adulții, rapoartele arătând că 46% dintre adolescenții activi sexual nu au folosit prezervativ ultima dată când au făcut sex. Vaccinarea anti-HPV este necesară și se administrează începând cu vârsta de 9 ani atât la fetițe, cât și la băieței.

Mama are un rol esențial în discuțiile deschise cu adolescenta ei, iar tatăl nu trebuie să ocolească conversațiile sincere cu băiatul despre ce înseamnă a începe viața sexuală și modul corect în care trebuie să se poarte cu o fată.

Încheind într-o notă pozitivă, sarcinile în adolescență care au cunoscut o explozie imensă în anii ‘80, ‘90 la nivel mondial au scăzut după 2012. Potrivit CDC, 18 la 1000 de femei cu vârste între 15 și 19 ani rămân însărcinate, specialiștii recunoscând un declin, probabil datorat numărului din ce în ce mai mare de adolescenți care folosesc prezervativul, utilizează contraceptive (ceea ce este cu dus și întors, mai ales pentru un organism tânăr) sau practică abstinența.

În concluzie, să știi ce face copilul tău este o regulă, o necesitate pentru orice părinte informat și care vrea să-și înțeleagă puiul. Bineînțeles, pe măsură ce copiii devin din ce în ce mai independenți și își formează noi prietenii și devine mai dificil să le monitorizezi comportamentul. Asta nu înseamnă să fii intruziv, ci să-ți faci copilul prieten, deoarece dolescenții au nevoie de îndrumare și cel mai bun ghid pentru a înțelege viața în complexitatea ei suntem noi, părinții!

Referințe: