5 idei simpatice prin care să te simți din nou copil
Ți s-a întâmplat să-ți dorești măcar o dată să fii din nou copil? Mie mi se întâmplă chiar frecvent și îmi aduc aminte cu mare bucurie de vremurile când nu aveam practic nicio grijă. Ah, ba da. Grija mea era să mă joc. Să mă joooc cât mai mult. Să stau pe-afară. Să mă gândesc doar la ce să fac în ziua următoare ca să fie și mai distractiv. Și cred că de lucrul acesta îmi e cel mai dor acum: să fiu copil și să simt că pot face orice. Să am nevoie de atât de puțin și să găsesc fericirea în cele mai mărunte chestii. O jucărie nouă. O carte. O competiție inocentă câștigată în fața celorlalți prieteni din grup. Senzația aceea că toată lumea se învârte în jurul tău și… e bine.
Dar am crescut și adevărul este că, de multe ori, a fi adult cam asta înseamnă: o sumedenie de responsabilități și obligații pe care trebuie să le duci la capăt. În plus, ca adulți devenim foarte… serioși. Sigur că ne putem conserva umorul, entuziasmul, poate chiar și inocența în unele situații, dar adevărul este că proporțiile diferă. Oricât ne-am strădui, odată ce dăm cu ochii de realitatea aia netrucată, cu multe responsabilități, provocări, facturi, discuții mai mult sau mai puțin plăcute, lucruri care se întâmplă și nu țin de tine, ohohoh, atunci e greu să te mai întorci în lumea aia lipsită de griji a copilăriei.
M-am gândit mult la treaba aceasta după ce, zilele trecute, am primit o vizită de la Kinderino, care, ştiind că suntem fanii lui, a venit să ne povestească despre lansarea a două colecţii noi: Ştrumfii & Miraculous. Evident, a venit încărcat de ouă Kinder delicioase, aşa că, inevitabil, m-am întors un pic în timp şi mi-am amintit de copilăria mea şi nu numai. Pentru că dacă ar fi să mă gândesc la un desert care simbolizează perfect copilăria noastră sau a copiilor noştri, mintea mea s-ar opri imediat la Kinder. De ce îţi spun toate astea? Pentru că în urma vizitei dulci pe care am primit-o, mi-a venit şi o idee pe care o voi dezvolta în rândurile ce urmează.
Și poate ți se va părea caraghios ce-ți voi sugera, dar astăzi te îndemn să fii din nou copil… măcar pentru un moment. S-ar putea să îți facă bine de tot.
Știi că atunci când te relexezi și încerci să gândești ca un copil, îți vin idei deosebit de creative? Pablo Picasso spunea că “Fiecare copil este un artist. Problema este să râmai un artist când crești.” Să învățăm lucruri noi, să fim curioși și să ne găsim inspirația în tot ceea ce ne înconjoară: iată câteva aspecte tipice pentru perioada copilăriei, skill-uri de bază, dacă vreți să le numesc așa, pe care le pierdem pe măsură ce înaintăm în vârstă și ne confruntăm cu problemele de adulți și, mai ales, cu lipsa timpului.
În loc să se preocupe de carieră și facturi, un copil trăiește clipa, trăiește în prezent (apropos, recomand cartea lui Eckhart Tolle ”Puterea prezentului”), căutând bucurie în fiecare detaliu.
Și de ce nu am face în continuare chestia asta? Nu tot timpul, că deh, responsabilități, facturi, carieră, familie etc, dar măcar ocazional, anumite activități ne pot duce înapoi în perioada cea mai frumoasă a vieții noastre, copilăria.
Așadar iată care sunt cele 5 idei simpatice prin care să te simți din nou copil și pe care eu chiar le pun în practică mai des decât ți-ai putea imagina:
- Cântă și dansează. Copiii cântă atunci când se joacă, fie ceva din imaginație sau din ce au auzit la radio și tv. Este valabil și cu dansul. Ce pot să îți spun este că dacă mă vezi pe stradă cântând să nu te mire. Nu am luat-o razna, dar am acest obicei atunci când plec spre alergat și începe playlistul. Și ce bine mă simt!
- Colorează sau desenează ceva. Este un mod prin care poți readuce la viață amintiri. La desen nu m-am priceput niciodată prea bine. În schimb la colorat m-am descurcat mai mult decât onorabil. Așa că de fiecare dată când îmi pică în mână o carte de colorat (chiar și una de copii) și niște creioane sau carioci îmi retestez talentul. Probabil ai observat și tu acele cărți de colorat pentru adulți – e posibil să nu ai răbdare cu ele la început, te avertizez de pe-acum, dar dacă le mai acorzi o șansă o să te distrezi teribil. CHIAR DACĂ DEPĂȘEȘTI CONTURUL. 😀 Și oare îți mai amintești de toate acele desene pe care le făceam cu creta pe asfalt? Eram plini până la coate de cretă, dar trebuie să recunoști că ieșeau adevărate opere de artă pe jos!
- Cumpără dulcele preferat. Fiecare dintre noi a avut în copilărie un dulce preferat. Îmi aduc cu mare plăcere aminte de primul meu ou Kinder Surprise. Mai ales pentru că am avut parte de unul abia după ce văzusem de un milion de ori reclama pe posturile TV nemțești pe care le urmăream la începutul anilor 90. Nerăbdarea cu care desfăceam folia care-l învelește, plăcerea și, mai ales, atenția cu care separam cele două jumătăți în așa fel încât să rămână perfecte, curiozitatea cu care desfăceam cutiuța galbenă cu surpriza, sperând să nu fie o dublură în cocleția mea – aceeași înșiruire de senzații o regăsesc și acum. Și pentru că zilele trecute am primit acasă o vizită de la celebrul Kinderino (care a venit super încărcat cu provizii pentru toată familia), am aflat și că cele mai noi colecții de surprize din ouăle Kinder sunt Strumfii & Miraculous. Ce zici, te apuci să le colecționezi? Eu m-am apucat deja de treaba asta și nu neapărat pentru că aș mai avea acum timp să mă joc cu ele, dar de dragul vremurilor din copilăria mea, când le organizam cu foooarte mare atenție și le aranjam pe colecții și categorii. Ah, nostalgia!
- Plictisește-te! Copiii spun deseori că se plictisesc. Și dacă ție ca adult ți se pare că este inadmisibil, ei bine, plictiseala poate fi chiar benefică în ciuda impresiei că este opusul productivității. De ce? Specialiștii în neuroștiință afirmă că plictiseala ar spori de 10 ori potențialul creativ al cuiva, iar potențialul maxim al creierului s-ar atinge atunci când îl lași să se plimbe liber în această perioadă de plictiseală. Tocmai de aceea copiii au idei care ție ca adult nici nu-ți trec prin cap. Așadar, bucură-te de perioadele în care nu ai nimic de făcut și plictisește-te. Lasă-ți mintea liberă… cine știe ce mai născocești.
- Bucură-te de jocurile copilărie. Mai ții minte cât de mult se râdea la trombon când fiecare dintre participanți spunea cele mai gogonate minciuni încercând să îi păcălească pe ceilalți? Sau mai știi cât de multă energie puneai când jucai elasticul? Și zi-mi sincer: care era cea mai bună ascunzătoare a ta atunci când jucai pititea? Și care era jocul tău preferat în copilărie? Păi, ce mai aștepți? Nu contează că ești adult serios acum, haide, intră în joc.
Așa-i că am avut o întoarcere frumoasă în timp? Sper că ți-am trezit și ție niște amintiri minunate cu această ocazie. Și nu doar atât: sper că te-am convins să pui în practic măcar o parte din ideile de mai sus. Sau altele din copilăria ta (pe care sper să mi le spui și mie!). Nu de alta, dar suntem prea serioși. Prea încruntați tot timpul. Prea îngrijorați și, de multe ori, de lucruri pe care nici măcar nu le putem schimba. Probleme vor apărea tot timpul, dar cred că e important să ne mai și distrăm. Așa că voi relua îndemnul de mai sus: fii din nou copil… măcar pentru un moment!
Şi pentru că eu şi Kinder vrem să te încurajăm în acest demers, astăzi pun la bătaie cinci kituri de la Kinder, pe care vreau să le împart cu cinci dintre voi. Aştept un comentariu aici, la postarea de pe Facebook sau la cea de pe Instagram în care să îmi spui care este cea mai frumoasă amintire pe care o ai din copilărie.
Aveti trei zile la dispozitie să mă convingeți că povestea voastră este cea mai frumoasă, iar la finalul acestora voi alege dintre voi cinci prieteni cu care o sa impart kiturile primite de la Kinderino, menite să amintească de momentele dragi de atunci. Hurry up, de-abia aştept să le citesc pe toate!
***
Ma gandeam cand iti citeam articolul care este cea mai frumoasa amintire din copilarie?!si mi se derulau prin minte tot felul de amintiri frumoase, haioase, fara a putea fi definite ca fiind “cele mai”…si intr un final mi am amintit, pentru ca tema articolului este ciocolata, ca una din cele mai frumoase amintiri este legata tot de dulce…tata nu se intorcea acasa fara sa ne aduca mie si surorii mele “ceva dulce”… de abia il asteptam sa vedem ce surpriza avea cand venea…acesta este un moment foarte drag de care imi aduc aminte din copilarie si pe care m-am gandit sa l impartasesc.
😉
Prima amintire de suflet care mi-a venit in minte, este legata de diminetile cu sora mea, mai mare cu 15 ani, care inainte sa ma trezeasca pentru scoala, imi punea hainutele pe bara de la aragaz ca sa se incalzeasca pana le imbracam (anii 80). So sweet!
Ahhhh …. 🙂
Dragă Diana, amintirea ta îți aduce un premiu de la mine și Kinder! Aștept datele tale într-un mesaj pe FB: nume complet, telefon și adresă de corespondență! 🙂
Ohhhh sunt asa multe!!!!!! La 6 ani , dupa ce talal meu pasionat de istoria antica imi facuse introducerea in Legendele Olimpului, am ajuns la Atena si la un moment dat, in carca lui fiind, mi-a zis: “ vezi acolo sus, acela e Acropolis-ul”!!!!!! Nu voi uita nicicand!!!! Mi s-a parut ca povestile deveneau realitate!!!!!! Si cred ca de fapt asa era!!!!!
Wow!!
Una dintre cele mai frumoase amintiri din copilărie este obiceiul pe care eu și surorile mele (suntem 3 fete la părinți) îl aveam: când tata venea de la lucru săream înaintea lui sa-l iubim și sa-i… cotrobăim prin geanta după ceva bun (era in anii ‘90 și ne bucuram la ciocolățelele cu aroma de banane sau eugenii). Îl întrebam: “Ce ne-ai adus?” Și răspunsul era: “bunătăți” 🙂
cunosc!
Ce copii cuminți ați fost cu toții, cei ce ați comentat mai înainte!!! Eu am avut o copilărie cu foarte multe peripeții, dar o sa povestesc ceva legat tot de dulciurile perioadei respective.
De obicei îmi petreceam vacantele de vara la tara la bunici și în fiecare săptămână primeam de la bunicul meu 100 lei ( pe vremea lui Ceaușescu) cu care mergeam la chioșcul din sat și cumpăram de toți banii bomboane, rahat și biscuiți populari. Aveam o sacoșă mica din plastic ( din aceea de la petrochimie) care era plină cu vârf de dulciuri și din care îmi tot cădea cate un biscuit in drumul spre casa
Despre faptul că mâncăm bomboanele din pomul de Crăciun și răsuceam ambalajul sa nu se vadă că e gol nu va mai spun
:)))
Pentru că ai fost atât de ”neastâmpărată” vei primi un premiu de la Kinder Surprise! Aștept datele tale într-un mesaj pe FB: nume complet, telefon și adresă de corespondență! 🙂
Primul lucru care imi vine in minte cand ma gandesc la copilaria mea este baietelul de pe cutia cu ciocolatelele de la Kinder. Parintii mei nu aveau posibilitate sa imi cumpere dulciuri, dar nu exista Craciun sau Paste fara un ou Kinder sau o cutie cu 4 ciocolatele de la Kinder. Cand am inceput sa merg la scoala, tata mi-a promis cate un ou kinder pentru fiecare 10 din carnetul meu de elev. Tare fericita eram cand luam nota 10 la scoala, stiind ca urma sa primesc un ou Kinder. Din copilarie si pana in prezent, am pastrat traditia (si o voi pastra pana la moarte) cu oul Kinder si ciocolatelele de la Kinder mereu prezente sub bradul de Craciun sau pe masa de Paste.
Asta da poveste #KinderSurpise!! Și merită premiată! 🙂 Aștept un mesaj pe FB cu datele tale: telefon, adresă și nume complet.
Copilaria pentru noi toti insemna joaca, timp liber si lipsa grijilor. Pentru mine copilaria insemna vacante petrecute la bunica ( care avea o casa in padure, ca in basme), genunchi juliti, coronite de flori si tot felul de aventuri. Vorbind de dulce nu cred ca o sa pot uita vreodata turta cu dovleac a bunicii pe care ne o pregatea cu atata dragoste de se abureau si geamurile micutei casute. Imi mai amintesc si de glucoza pe care o cumparam de la magazin, si in care de altfel ne spargeam dintii, de bomboanele “varsate” cu care se intorceau parintii acasa. Le iubeam, mai ales pe cele pudrate cu cacao.
ah ce poftă mi-ai făcut! 🙂
Imi amintesc cum, dupa un an in care mi-am dorit role, le-am primit 🙂 dar nu asta e momentul cel mai frumos, ci momentul in care tata, desi avea un deget bandajat si abia mergea, sub soarele lui august la apus, pe o strada marginita de plopi, ma invata sa merg cu rolele.
🙂
Cea mai frumoasa amintire din copilarie este reprezentata de toate sarbatorile cand toata familia era in jurul mesei, cand nu existau griji si totul parea atat de simplu. Dar ca sa fiu concret, cele mai frumoase amintiri ale copilariei sunt toate momentele in care parintii imi aratau doar fata frumoasa a lumii.
frumos!
Cea mai vie amintire, care ma face sa ma simt copil ( fericit) este amintirea unei zile de Pasti. Nu aveam mai mult de 5 ani. Nascuta si crescuta in Transilvania, parintii mei aveau tot felul de traditii imprumutate de la vecinii sasi sau unguri, printre care si “ vanatoare de oua”. Tin minte ca tatal meu nu taiase iarba din curte ca noi sa ne putem bucura de cautarea plina de emotii. Era 7 dimineata si eu si sora mea ( mai mare cu4 ani ) am iesit in pijamale cu picioarele goale prin iarba uda de la roua sa cautam prin curtea toata oua si cadouri de la Iepuras.
Ce stiu clar ca era unul dintre cadouri o rochie de catifea bleumarin si o pereche de pantofi de lac negri (era musai de Pasti sa avem haine noi si incaltaminte moua- trafitia o pastram si acum). Atat de clar am ziua aia in minte, desi au trecut 28 de ani de atunci. E o bucurie atat de pura…rar am mai simtit asa bucurie de atunci!
Și amintirea ta îți aduce un premiu Kinder! Aștept datele tale într-un mesaj pe FB: nume complet, telefon și adresă de corespondență! 🙂