Ieși învingător din lupta cu cancerul! Descoperă platforma care îți sare în ajutor.

Este diagnosticul pe care nimeni nu ar trebui să-l primească vreodată. Este boala care macină în interior, uneori, aproape fără să fie sesizabilă. Și chiar dacă este foarte greu de învins, cancerul nu mai reprezintă o condamnare la moarte în multe cazuri, înclusiv cele de cancer pulmonar și melanom, două dintre cele mai agresive tipuri de cancer.

Anul trecut, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (International Agency for Research on Cancer) a emis un raport cu noi statistici: 18,1 milioane de noi cazuri de cancer și 9,6 milioane de decese cauzate de cancer. La nivel global, numărul cazurilor persoanelor care trăiesc și care au fost care au fost diagnosticate într-un interval de cinci ani este estimat la 43,8 milioane.

Pe de altă parte, rata de supraviețuire în cancer este în creștere. În Statele Unite, conform celor mai recente statistici, numărul supraviețuitorilor continuă să se mărească datorită detectării sale la timp și tratamentelor aplicate rapid.

Prezentând de atâția ani emisiunea „Vreau să fiu sănătos“, datorită căreia am fost pusă constant în legătură cu medicii, am înțeles un pic mai bine complexitatea acestei boli grele. Pentru că indiferent dacă vorbim despre cancer pulmonar, de piele, la sâni sau de orice altă formă a cancerului, procesul de diagnosticare, tratamentul, așteptarea, recuperarea sunt niște experiențe greu de dus.

Am văzut în jurul meu, la oameni foarte apropiați, prieteni, modul în care diagnosticul oncologic i-a afectat. A fost un șoc atât fizic, cât și psihic. Dar factorul emoțional afectează nu doar pacientul, ci și familia și apropiații acestuia care uneori se pot simți neputincioși. Sau au senzația că nu știu de unde să o apuce.

Acesta este și motivul pentru care cei de la MSD România au pus la cale un nou proiect de informare și educare pentru pacienții bolnavi (de cancer pulmonar și melanom). O platformă structurată pe patru piloni de bază pentru pacienți. Se numește ONCO-PLAN.ro și începând de astăzi ea poate fi accesat de oricine are nevoie de informare pe acest subiect. 

Aflând de această platformă practică, am considerat că este momentul să abordez acest subiect dificil și, cu ajutorul specialiștilor, să adun câteva informații esențiale pentru pacienții bolnavi de cancer și cei care le sunt aproape pe tot parcursul acestei etape. Pentru că orice informație concretă poate contribui la bunul mers al acestei etape din viața unui om afectat.

Susținerea și sănătatea emoțională în era cancerului

În primul rând, trebuie să fie clar pentru toată lumea că primirea unui diagnostic de cancer înseamnă un șoc. Iar acest șoc nu este resimțit numai de pacient, ci și de familia sa. Așa că primul lucru pe care trebuie să-l știe cei care au grijă de un pacient de cancer este că va urma o perioadă grea, cu emoții puternice și, de multe ori, cu reacții impulsive și necontrolate. Ce poți face dacă o persoană dragă a primit un astfel de diagnostic?

• Ascult-o. Ascult-o cu adevărat, încearcă să înțelegi suferința, teama, chiar și revolta față de un astfel de diagnostic.
• Gândește-te la ce îi spui înainte de a vorbi. Fără clișee cu „nu îți face griji, vei fi bine!” sau „încearcă să lupți”. Orice bolnav de cancer luptă din răsputeri, nu e ca și când așteaptă să treacă totul de la sine. Și nu are nevoie de presiuni inutile sau de platitudini.
• Nu fi intruziv. Poate că persoana respectivă nu dorește să discute despre boala sa, despre chimioterapie, despre cum au ieșit ultimele analize. Respectă-i intimitatea, dacă asta își dorește.
• Nu îi da rețete și nu face comparații între cazul ei și al altcuiva. Nu îi spune ce ar trebui să facă mai bine, incomodând și mai tare.
• Oferă-i sprijinul tău necondiționat, întreab-o/întreabă-l ce ai putea face pentru a o/îl ajuta. Indiferent că e vorba de susținere la o programare la medic sau de companie într-o seară mai proastă.

De asemenea, de multe ori, foarte util ar putea fi și ajutorul unui psiholog. Pentru toate părțile implicate, de la pacient la familie. Intervenția lui ar putea fi extrem de importantă atunci când situația devine greu de gestionat, pentru că el încearcă să scoată la suprafață resursele pe care nu credeți că le mai aveți, vă ajută să vă concentrați pe soluții, pe obiectiv, într-un ritm propriu, fără să creeze presiuni sau tensiuni.

”Etapele emoționale prin care trece o persoană afectată de cancer pot fi greu de încadrat într-o logică lineară sau în tipologii prestabilite, fixe fiindcă ele variază foarte mult în funcție de caracteristicile individuale ale persoanei și a traiectoriei ei/lui de viață.

Etapele de șoc, furie, negociere, depresie și acceptare pot avea intensitate diferită, și pot fi confuze sau pot fi decalate.

Astfel normalizarea și contemplarea sentimentelor, căutarea și găsirea sensului lor în experiența bolii, sunt esențiale pentru a putea ajuta pacientul oncologic să înțeleagă prin ce trece la nivel personal.” – spune Prof. dr. Dégi László Csaba, psiho-oncolog, Președintele Asociației Române de Servicii și Comunicare în Oncologie. 

 

Meditația, controlul respirației și alte strategii de combatere a emoțiilor negative sunt doar câteva dintre temele care ar trebui abordate la o ședință de terapie. 

Tot prof. dr. Dégi László Csaba continuă: 

”Fiecare a doua persoană afectată de o boală neoplazică se va confrunta cu distresul oncologic, o stare emoțională împovărătoare și specifică cancerului, care acoperă aspectele psihice, sociale și spirituale de la sentimente disfuncționale până la spectrul psihiatric. Povestea oncologică, în special în faza de adaptare și în paliație, este dominată de sentimentele de izolare profundă. Momentele cheie din traiectoria oncologică, cum are fi finalizarea tratamentului activ sau recidiva, prezintă provocări intra și interpersonale semnificative sau chiar crize existențiale. Supraviețuirea oncologică din punct de vedere psihologic este caracterizată de frica de recidivă și de distres continuu la pacienții cu un profil crescut de vulnerabilitate, de risc.”

Comunicarea cu pacientul bolnav de cancer

Vorbim despre o relație bi-direcțională aici, despre o muncă de echipă, dacă vreți. Pe de o parte, pacientul bolnav de cancer trebuie să fie încurajat să comunice, să vorbească deschis despre afecțiunea lui, despre simptomele și stările care îl încearcă. Cancerul nu înseamnă că cineva a făcut ceva greșit în viața lui. Nu este nici contagios și nici nu ar trebui stigmatizat. Ba chiar dimpotrivă, cred că situația stă altfel: cu cât discutăm mai mult despre el, cu atât îi diminuăm puterea pe care o are asupra noastră, a tuturor. Cu atât reducem teama pe care ne-o creează.

Pe de altă parte, trebuie să știi să comunici cu pacientul bolnav de cancer, indiferent că ești medic, membru al familiei sau prieten. Dacă ești doctor, este esențial să îi explici fiecare pas al tratamentului pe înțelesul său, să fii empatic, să ai răbdare, să îl încurajezi. Dacă ești cineva apropiat, fă tot ce îți stă în putință pentru a-i fi alături în fiecare moment, să fii un stâlp de susținere.

Important de menționat este că pacienții oncologici pot beneficia de ajutorul unui navigator de pacienți. Da, chiar așa se numește. De multe ori, acești navigatori sunt chiar pacienți mai vechi, care au învins în lupta împotriva cancerului și care îi pot ajuta pe cei recent diagnosticați să își clarifice tot procesul tratamentului, să răspundă la întrebări, să vadă unde se programează, la cine ar trebui să apeleze, ei sunt practic o interfață între pacient și medic/spital.

”Vestea diagnosticului de cancer este una copleșitoare. Pacientul este pur și simplu pierdut în spațiu și timp din acel moment. Este ca un nou născut care ar trebui să învețe să meargă, să descopere care sunt primii pași: reabilitarea emoțională concomitent cu investigațiile care stabilesc actul terapeutic de urmat, monitorizarea bolii, dieta sau rezolvarea problemelor sociale. Foarte important este să știe CUI să se adresează când nu își găsește medicamentele, ce drepturi și obligații are, care sunt căile de urmat în monitorizarea bolii, s.a.” – spune dl. Cezar Irimia, președinte FABC (Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer) despre importanța de a apela la un navigator de pacienți.

Pe acești navigatori îi puteți contacta prin intermediul asociațiilor dedicate bolnavilor de cancer (ca exemple, avem Asociația Bolnavilor de Cancer din România, Asociația Bolnavilor cu Limfoame, Asociația Română împotriva Leucemiei etc., toate fiind înscrise în FABC – Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer).

Cum funcționează relația pacient-navigator?

”Încă este greu de definit. Însă, găsim de multi ani navigatori, în grupurile de suport formate din pacienți experimentați, aparținători și voluntari care au încercat și încearcă sa călăuzească pașii fiecărui nou diagnosticat, atunci când sunt solicitați. Concret, navigatorul de pacienți intervine imediat ce pacientului suspectat de cancer pulmonar i se recomandă investigații amănunțite de probă biologică. Acesta îi face programările si îl ajută să scurteze drumul către tratamentul adecvat cat mai timpuriu posibil.” continuă dr. Cezar Irimia.

Alimentația unui pacient bolnav de cancer

Radiațiile, chimioterapia, pastilele supun organismul unui pacient bolnav de cancer la încercări foarte dure. Tocmai din acest motiv, ajutorul unui specialist în nutriție oncologică joacă un rol important în protejarea corpului. De asemenea, trebuie menționat faptul că dietele nu sunt indicate pe parcursul tratamentului: aportul nutrițional trebuie controlat cu grijă, nu limitat de regimuri extreme.

”Alimentația potrivită are atât un rol preventiv dar și un rol de susținere a organismului atunci când se confruntă cu boala oncologică. Starea imunitară și răspunsurile imunitare sunt foarte mult influențate de alimentele pe care le consumăm, atât în bine cât și în rău” – a declarat pentru doer.ro dr. Ruxandra Pleșea, medic nutriție, diabet și boli metabolice.

Printre alimentele încurajate pe parcursul tratamentului împotriva cancerului se numără:

• Cereale integrale
• Pâine din făină integrală
• Sucuri naturale din fructe și legume (de preferat, să fie pasteurizate, pentru că bolnavii de cancer sunt mai sensibili la germeni, iar în urma pasteurizării, este distrusă flora patogenă din sucuri)
• Cât mai multe fructe și legume.

De asemenea, pacientul oncologic trebuie să limiteze cantitatea de zahăr (alimente bogate în calorii, dar foarte slabe din punct de vedere nutrițional), carnea roșie și procesată (este de preferat carnea albă, mai ușoară, și peștele).

Suspiciunea în cazul cărnii provine din depunerea unor compuși considerați cancerigeni (de exemplu, grăsimea din carne care se scurge pe grătarul încins provoacă fum și, astfel, se formează hidrocarburi aromatice care prezintă un risc sporit) în momentul gătirii acesteia. Periculoasă este și carnea procesată (sărată, afumată, de regulă, carnea din mezeluri), pentru că și aceasta poate conține substanțe chimice periculoase pentru sănătate.

”Limitarea zahărului și a cărnii roșii este un aspect important pentru oricine cu atât mai mult pentru pacientul oncologic deoarece există dovezi care susțin corelația dintre consumul crescut de zahăr și frecvența crescuta a bolilor cu caracter inflamator, cum este și  cancerul. Excesul de carne roșie este corelat cu incidența crescută a cancerului colorectal,  de pancreas, de sân, de prostată dar și cu o înrăutățire a microbiomului intestinal” … ”A nu se înțelege că vom elimina total consumul de carne roșie însă cu siguranță vom evita excesul. 

Zaharul și toate celelalte forme de glucide rapide… pot fi complet eliminate chiar și în dietele hipercalorice, organismal ne va fi recunoscător însă micile cantități de dulciuri, ocazionale, nu vor dezechilibra major un pacient cu o dieta echilibrată pe termen lung.” a adăugat medicului nutriționist, dr. Ruxandra Pleșea.

Pe platforma creată de MSD România veți găsi și câteva rețete concrete, cu valorile nutriționale detaliate (calorii, gramajul proteinelor, gramajul grăsimilor etc.), modul de preparare și lista de ingrediente.

Recuperarea după cancer

Da, după cum spuneam și mai sus, lupta împotriva cancerului poate fi câștigată. Nu va fi deloc ușor, dar nu e nici imposibil ca pacientul să revină înapoi la viața lui aterioară bolii. Prin urmare, și recuperarea joacă un rol foarte important, unul chiar vital, aș spune, pentru supraviețuitor. Printre factorii pe care trebuie să îi ia în calcul se numără:

• Recuperarea fizică și psihică, pentru că, înainte de toate, cancerul produce o traumă care trebuie gestionată
• Recuperarea condiției fizice, treptat, pentru a putea să revină la activitățile din viața de zi cu zi
• Îmbunătățirea controlului emoțional, în vederea reducerii stresului, care ar trebui evitat cu orice preț
• Recuperarea încrederii în sine
• Adoptarea unei diete echilibrate, sănătoase, fără excese
• Înțelegerea și acceptarea efectelor produse de chimioterapie și de celelalte tratamente împotriva cancerului.

Sunt pași mici, pași dificili, dar care, însă, trebuie parcurși treptat. Bătălia nu trebuie abandonată în niciun moment.

Iar un ajutor de nădejde rămâne și platforma ONCO-PLAN creată de MSD România , un ghid complex pentru bolnavii diagnosticați cu cancer, medici, familie și apropiați. Un demers practic și util pentru înțelegerea multiplelor fațete ale acestei boli care ne stârnește în continuare teama, dar care poate fi învinsă!

Mulțumesc pentru contribuția ca informațiile oferite în acest articol:

***