#SheDoer: Elena Kuji Buteică despre platforma Ziua generației Z

Când am vorbit prima dată cu Elena am avut sentimentul unui om cald, empatic, al cărui suflet este gata să te asculte. Abilitatea de a asculta pe cei din jur este rar întâlnită azi, dar nu și la Elena, tânăra din Bistrița-Năsăud care crede în comunitatea din care face parte și este sigură că „binele onest și dezinteresat pe care îl faci pentru cei din jur și se întoarce cândva metamorfozat.”

Elena Kuji Buteică este unul dintre inițiatorii Ziua generației Z, un proiect care invită liceenii și tinerii până în 25 de ani să ia parte activ la schimbarea societății românești, prin formarea abilităților necesare pentru împlinirea visurilor unei Românii puternice, cu oamenii destoinici și entuziaști. Avem nevoie de persoane implicate, cu reală dorință de schimbare și care pun osul la treabă, care fac schimbări concrete în colectivitatea lor și înțeleg cât de importanți sunt tinerii de azi pentru viitorul de mâine.

Interviul cu Elena te direcționează pentru a-i înțelege pe cei din jur, nu doar pe tine. Într-un fel, te face să renunți la individualism ca să vezi perspectiva de la nivel macro, nu doar micro.  

Suntem suma experiențelor avute, a oamenilor pe care îi întâlnim, a locului din care ne tragem seva existenței, dar și a căutărilor pe care suntem datori să le facem în cursul vieții. Nu de alta, dar nimic în viață nu-i întâmplător, totul are rost și suntem datori să ne găsim scopul. Tinerii au nevoie de oameni care să-i ghideze pentru ca singuri, mai apoi, să se cunoască pe ei înșiși. Mă bucur mult când cunosc suflete care pun cărămidă cu cărămidă la temelia unei noi generații, așa cum face Elena. Dar mai multe, te las pe tine să descoperi în rândurile de mai jos:

Fiecare poveste începe cu un personaj, iar tu ești omul care scrie un fir epic demn de povestit. Așadar, cine este Elena Kuji Buteică?

Sunt un om iubitor de frumos, prins de bună voie într-un continuu proces de învățare, prin care îmi găsesc inspirația, energia și rostul. Sunt un om care crede că toate lucrurile se întâmplă cu un scop și că binele onest și dezinteresat pe care îl faci pentru cei din jur ți se întoarce cândva metamorfozat. 

Înțeleg tot mai bine, cu fiecare zi pe care o trăiesc, că viața este un exercițiu pe care avem șansa să-l parcurgem o singură dată și ține de noi să căutăm în calea noastră binele, echilibrul, frumusețea sau ceea ce ne bucură. Nu este ușor, dar greutățile care înclină balanța, uneori în mod covârșitor, sunt cele care dau valența fericirii. Fără măsura antagonică nu am avea cum să trăim intens clipele de bucurie. 

Sunt o iubitoare a florilor, a poveștilor celor din jur, a culturii, a soarelui, a spațiilor frumoase, a eleganței, a bunului simț, a plăcerii de a găti, a meșteșugului popular, a cărților, a bucuriei de a oferi, a cuvintelor bine alese, a creativității, a deserturilor gustoase, a limbilor străine, a surprizelor reușite. 

Sunt un om curios și consecvent, antrenat permanent în exercițiul frumosului infinit. M-am născut de ziua bunicii mele paterne, pe data de 8 ianuarie, iar filosofia infinitului pare să fie o constantă a vieții mele, sârma pe care pășesc cu atenție, zi de zi în căutarea echilibrului.

Consider că geneza personalității omului pornește de acasă. Te tragi din Bistrița-Năsăud, o parte din inima frumoasă a Transilvaniei. Cât de mult ți-a influențat „acasă” parcursul profesional de până acum?

Acasă este piatra de temelie, sursa iubirii mele de țară, de tradiții, dirijorul principiilor mele de viață și primul meu educator. Părinții, bunicii, învățătoarea, profesorii și comunitatea mea de la Bistrița sunt colectiv, primul meu profesor într-ale vieții. Ei mi-au conturat schema lumii – să spun așa – și, chiar dacă am retușat-o prin propriul filtru pe parcurs, bazele au rămas de atunci și de acolo. Acasă mi-a influențat, așadar, întreg parcursul. 

Profesional, cred că proiectul meu KUJI, www.kuji.ro, este o dovadă grăitoare a faptului că tradiția și iubirea mea față de românescul pur și autentic au rămas adânc înrădăcinate în mine. KUJI creează un spațiu dedicat artizanilor, meșterilor populari, păstrătorilor de tradiții și căutătorilor de frumos. Pentru brâurile KUJI, obiectul primei noastre colecții, femei din Bistrița-Năsăud, de acasă, lucrează broderia cu sute de mărgele de sticlă săptămâni la rând, înainte ca produsul să fie finalizat de iscusiții meșteri pielari. În fapt, acasă rămâne un numitor comun al acțiunilor mele. 

Știu că ai absolvit ca șefă de promoție Universitatea Internațională din Monaco. Poți să-mi povestești puțin despre parcursul tău academic și profesional?

Am învățat la Bistrița până la terminarea liceului. Am făcut anii de generală la Școala “Ștefan cel Mare”, iar liceul la “Colegiul Național Liviu Rebreanu”. La 19 ani am plecat din țară la Modena, în Italia, unde am urmat o licență în diplomație culturală pentru trei ani. În anul doi, am avut o bursă la Sorbona, la Paris. Masteratul l-am absolvit într-adevăr cu titlul de “Valedictorian” la Monaco, în managementul luxului, specializarea bunuri și servicii de lux. La terminarea studiilor, m-am mutat la Londra, unde am profesat în industria luxului până am revenit în țară acum aproximativ 5 ani.

De atunci, m-am implicat în diverse proiecte tot în industria luxului și a artizanatului, meșteșugului popular, am oferit consultanță în acest sens și am dezvoltat brandul KUJI și alte inițiative antreprenoriale și de voluntariat.

De peste 10 ani, m-am implicat și mă implic voluntar în diverse ONG-uri precum Liga Studenților Români din Străinătate, Aspire, Fundația C.A.E.S.A.R., în cadrul cărora conturăm și implementăm proiecte care sprijină educația tinerilor și care intervin punctual pentru dezvoltarea țării. Cred în puterea comunităților și îmi place să mă implic în construcția lor, iar voluntariatul mi-a dat mereu această șansă. 

Ești membră a Fundației C.A.E.S.A.R. Ce îmi poți spune despre aceasta?

Fundația C.A.E.S.A.R. (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenților și Absolvenților Români) este o comunitate de experți dedicaţi dezvoltării economice și consolidării democratice a României. Experții C.A.E.S.A.R. oferă idei și soluții concrete în domeniile de importanță strategică pentru viitorul țării. Astfel, fundaţia propune şi promovează politici de dezvoltare la nivel local, regional și național. Scopul C.A.E.S.A.R. este să coaguleze comunitatea experților români într-un proiect comun și de lungă durată, care vizează dezvoltarea sustenabilă a României, prin intermediul unui cadru de afirmare pentru tinerii cercetători, un spațiu de recunoaștere pentru specialiștii români din țară și de peste hotare și o platformă de cunoaștere în domeniile prioritare pentru viitorul României.

Fundația C.A.E.S.A.R. a inițiat proiectul Ziua generației Z. Din punctul meu de vedere este un concept unic în România care vine gratuit, în sprijinul tinerilor cu visuri mari. Povestește-mi, te rog, mai multe despre proiect. Care a fost motivul realizării unui astfel de concept?

Credem cu tărie că tinerii sunt resursa cea mai valoroasă a fiecărei țări. Viitorul este în mâinile lor. Pașii pe care ei îi fac înainte, sunt pașii pe care și țara lor îi face înainte. Din acest motiv, eu și colegii mei, voluntarii Fundației C.A.E.S.A.R., ne dorim să descoperim şi să sprijinim visurile tinerilor români pentru viitorul lor şi pentru viitorul României prin proiectul Ziua generaţiei Z.  

Ne dorim să vedem conturată chiar de tineri această Românie utopică, des vehiculată ca idee, România demnă de tinerii săi. Totuși, nu-i întrebăm direct pe ei cum arată această Românie care să fie pe placul și măsura așteptărilor lor. Noi ne dorim să le aflăm răspunsurile. 

Acest cumul de motive constituie catalizatorul proiectului Ziua generației Z.

Cui i se adresează proiectul Ziua generației Z și cine este eligibil pentru a lua parte la cursurile din Academia digitală și la conturarea de proiecte din cadrul Laboratorului de idei și inițiative, de altfel, cele două etape ale proiectului?

Proiectul se adresează tinerilor Z, vorbitori de limba română din ţară şi din străinătate, liceeni, studenți sau tineri profesioniști până în 25 de ani, care îşi doresc să clădească trainic pentru viitorul lor şi pentru viitorul României. 

Educarea formală și non-formală, cu sens și relevanță, a tinerilor români este cea mai sigură și importantă sursă de oxigen a României de mâine. Prin Ziua generației Z vrem să creăm un sistem de sprijin pentru tinerii români, să identificăm ambasadorii generației Z și să le susținem vocea, acum când își doresc să contribuie la materializarea schimbării de pe buzele tuturor. 

Ziua generației Z este, așadar, programul potrivit pentru tinerii care sunt dornici să dobândească abilitățile necesare pentru a-și contura și spune povestea într-un mod remarcabil și pentru a-și transforma ideile în proiecte. 

Proiectul se va desfășura online și este gratuit pentru participanții aleși în urma înscrierilor.

Ideile nu pot lua viață dacă nu sunt „antrenate‟ corespunzător. Tinerii care vor lua parte la acest proiect sunt pasionați de domenii precum: sănătate, educație, cultură, energie și mediu, smart cities. Cât de important este ca aceștia să fie ghidați frumos și cine sunt mentorii care vor lua parte la proiectul Ziua Generației Z?

Suntem rezultatul inspirației pe care o primim de la cei din jurul nostru. Pentru tinerii în formare calitatea oamenilor din jurul lor este esențială: în ei identifică modele, ei le șlefuiesc principiile de viață și, tot ei, îi ajută să-și găsească motivația și drumul. 

În acest sens, pentru Ziua generației Z am adus laolaltă traineri și mentori remarcabili, care își dau seama de greutatea responsabilității lor.

Steve Jarding, profesorul anului la Harvard în 2016 și un mentor pentru generații de lideri de pretutindeni, va explica tinerilor cum pot comunica eficient, cum își pot folosi cu succes emoțiile în interacțiunile lor, pentru ca aceştia să-și dezvolte şi implementeze ideile cu succes. 

Alături de Steve Jarding, reprezentanţi de seamă ai societăţii româneşti vor sprijini participanții în procesul lor de învățare. Cătălin Ştefănescu, jurnalist şi gazda emisiunii Garantat 100%, Iulia Stănescu, Digital Marketing Consultant şi co-organizator SocialPedia, Eugen Coandă, expert în filosofia Lean-Agile şi product management, Mia Munteanu, antreprenor în industria creativă şi Laura Savu, Global Community Manager TikTok, se numără printre trainerii academiei digitale. Alina Sava, specialist în educație la Banca Mondială, Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, Victor Țăpeanu, antreprenor cultural și Marcel Heroiu, expert senior în dezvoltare urbană la Banca Mondială, reprezintă o parte din mentorii care vor sprijini participanții în dezvoltarea proiectelor din a doua etapă a programului, Laboratorul de idei și inițiative.  

Pentru că vorbim despre generația Z nu trebuie omis un lucru extrem de important: definirea acesteia. Unele studii încadrează persoanele născute între 1995-2010 în această cohortă demografică. Care sunt trăsăturile specifice ale tinerilor Z?

Așa cum reiese din studiile făcute de către specialiștii de la McKinsey, generația Z este prima generație de nativi digitali. Tinerii născuți între 1995/97 – 2010, de la începutul vieții lor au fost expuși la internet, la rețelele sociale și la tot felul de device-uri care le oferă acces la lumea largă în fiecare secundă a zilei. Ei sunt mereu conectați la realitatea virtuală, la un mesaj continuu, de neoprit. Astfel, tinerii Z sunt o generație hiper-cognitivă, foarte informată, care jonglează cu realitățile din cele două medii: online și offline. Generația Z este generația dialogului, care ia în considerare opiniile diferite, caută mereu calea adevărului și este interesată de binele comunității.

Ce caută tinerii generației Z?

La această întrebare ar fi mai potrivit să răspundă chiar tinerii Z. Aș fi curioasă dacă răspund diferit de mine. Observ că tinerii Z caută echilibru în existența lor, sens în ceea ce fac și fericirea autentică a lucrurilor simple. Toate generațiile caută asta, dar cred că tinerii Z sunt mai conștienți de această căutare. 

Cred că două dintre trăsăturile de bază ale acestei generații sunt simțul civic și cutezanța. Cum reușim să le facem vocile auzite în societatea românească?

Mă bucură felul în care ai formulat această întrebare, deoarece prin proiectul Ziua generației Z ne propunem tocmai să facem auzit glasul tinerilor Z. Conturând o comunitate a generației Z din România, ascultându-le visurile pentru viitorul lor și pentru viitorul țării și făcându-le cunoscute lumii, vocile lor vor fi auzite. Poate nu se va întâmpla de azi pe mâine, dar în timp această comunitate, prin ambasadorii săi, sigur va izbuti să fie prezentă la masa dialogului. 

„Războiul‟ dintre generații va exista mereu, iar ciocnirea pare de multe ori inevitabilă. Milenialii, persoanele născute între 1980-1995, după unele studii sunt cei mai numeroși la nivel mondial, dar generația Z vine din spate. Astfel că este nevoie de un real dialog care în România apare și prin sprijinul echipei Ziua generației Z.

De aceea, la nivel practic ce ar trebui să facem pentru a-i motiva pe tineri, pentru a le crește încrederea în ei înșiși și pentru a-i ajuta să realizeze lucrurile pe care și le doresc?

Am încredere în forța mobilizatoare a comunităților și am convingerea că oferindu-le tinerilor Z o platformă care reunește oameni asemeni lor și le aduce la îndemână și reprezentanți ai generațiilor de dinaintea lor, aceștia vor căpăta încredere. Energia și entuziasmul tinerilor de a-și materializa multitudinea de idei frumoase au nevoie de sprijin concret și de direcție.  

Tocmai din aceste motive, Ziua generaţiei Z este o platformă dedicată tinerilor Z, ce le aduce aproape profesioniști, mentori, care îi ghidează, îi ascultă și îi ajută să-și completeze educația formală cu cea non-formală prin abilități necesare pentru a-și materializa ideile: storytelling, story sharing, communications skills, branding, agile project management etc. 

Mai mult, cred în rolul dialogului dintre entitățile publice și private, care se adresează tinerilor, pentru a aduce toate oportunitățile pentru ei laolaltă și făcându-le în acest mod, mai vizibile și ușor accesibile. 

Din păcate, mulți tineri simt că nu sunt suficient de ascultați și înțeleși de către părinți, profesori sau comunitate. Mulți dintre ei „orbecăie” prin întuneric, nu-și găsesc scopul în viață sau locul printre oameni. De unde ar trebui să înceapă? Ce ar trebui schimbat la nivel de comunitate, în acest sens?

Autocunoașterea este un punct de pornire important care îți dă încredere și te motivează să găsești urechile potrivite să te asculte. De aici aș începe. 

Noi, comunitatea, în schimb, am putea investi în cultivarea încrederii în tineri, în exercițiul empatiei și al inteligenței emoționale. Sunt convinsă că și foarte mulți adulți se găsesc în aceeași situație, nu se simt înțeleși și ascultați și ar beneficia și ei de pe urma acestor schimbări.

Știu că tu încă din facultate ai făcut voluntariat și te-ai implicat în cauze aproape de sufletul tău. Cât de important este ca tinerii să se implice în voluntariat și cum pot fi determinați să urmeze această cale?

Voluntariatul este o șansă de a învăța, de a te expune la o lume nouă, de a experimenta și de a te descoperi într-un context diferit față de cel din familie sau de la școală. Importanța sa o măsoară fiecare dintre noi prin filtrul propriu. Mie voluntariatul mi-a oferit enorm: abilități, prieteni, șanse. Mi-am cunoscut și soțul, cu care eram pe atunci colegă, într-un ONG 🙂 . Așadar, resimt și astăzi cu bucurie importanța voluntariatului din anii de facultate. 

Tinerii sunt, în general, determinați să se implice în acțiuni de voluntariat dacă le sunt la îndemână și dacă sunt făcuți să înțeleagă sensul contribuției lor.

Mulți ne-am lovit la început de uși închise atunci când am decis să ne angajăm prima dată. Asta pentru că la 20 de ani mulți angajatori cer experiență în muncă ca la 40 de ani. Este voluntariatul o șansă reală pentru ca tinerii să-și găsească mai ușor un job în România? Și care sunt abilitățile pe care aceștia le dezvoltă, implicându-se în astfel de proiecte?

Nu aș putea da un răspuns categoric la această întrebare, fiindcă ar însemna să vorbesc în numele tuturor angajatorilor. Știu însă că voluntariatul este apreciat atât de companii, cât și de universități din țară și din străinătate. Voluntariatul îți antrenează inteligența emoțională, capacitatea de a munci în echipă, de a renunța la orgolii pentru un scop comun și te învață că binele făcut altora, este un bine pe care ți-l faci și ție însuți/însăți.

Din păcate, mulți tineri aleg să plece din România. Cum îi putem stimula să rămână aici și să creeze schimbare în țara lor?

Nu știu dacă trebuie să ne concentrăm exclusiv pe ideea de a determina tinerii să rămână în țară. Trăim (sau, mai bine spus, trăiam până la începutul pandemiei) într-o lume globalizată, în care călătoritul și expunerea la alte țări și culturi este mai mare și mai la îndemână ca oricând. Tinerii vor fi mereu tentați de necunoscut, de nou, de străinătate. Vor fi întotdeauna tineri care vor pleca și vor rămâne în alte țări, tineri care vor pleca, dar se vor întoarce și tineri care vor rămâne acasă. Nu este niciuna o variantă mai bună decât celelalte.

Tocmai din aceste considerente, aș spune că este mai constructiv să stimulăm tinerii să se îndrepte spre România și spre schimbarea de care țara are nevoie indiferent de locul fizic din care fac asta. Un tânăr cu principii frumoase care trăiește în străinătate și este prin acțiunile sale, un ambasador al României în viața de zi cu zi, este la fel de valoros și generează aceeași schimbare pozitivă ca un tânăr asemeni lui care locuiește în țară. 

Cum facem asta? Răspunsul își are sursa în educație, în crearea conștientă a unor oportunități palpabile pentru tineri și în dialogul constant și de substanță între generații.

Spune-mi te rog, până când se pot înscrie tinerii la proiectul Ziua generației Z și unde pot găsi mai multe informații?

Tinerii până în 25 de ani (liceeni, studenţi și tineri profesioniști, vorbitori de limba română) sunt încurajaţi să se înscrie gratuit până luni, 26 aprilie, ora 13.00, ora României, la proiectul „Ziua generaţiei Z” prin formularul de la rubrica “Înscrie-te”, de pe website-ul nostru www.ziuageneratieiz.ro. Mai multe informații pot găsi pe site, Instagram, Facebook și TikTok. 

Ce înseamnă pentru tine o femeie puternică?

O femeie care se cunoaște foarte bine, investește în educația sa și “se trăiește” în fiecare zi, este o femeie puternică. Totodată, femeia puternică este cea care găsește mereu punctul de echilibru între feminitate și masculinitate, între forță și delicatețe, între perfecțiune și imperfecțiune, între altruism și realism. 

Poți să-mi spui un titlu de carte care ți-a influențat într-un fel viziunea despre lume sau oameni?

Nu am citit până acum cartea care să-mi influențeze viziunea despre lume și oameni. Cred că trăirea directă are această putere și inventariez multe întâmplări de viață puternic transformatoare. O carte, în schimb, consider că ne poate deschide ochii pe moment și ne poate îmbogăți perspectiva. Ultimul titlu pe care l-aș aminti în acest sens este “Educated”, memoriile Tarei Westover, care mi-a întărit prin rândurile sale, credința că, indiferent de context, omul are puterea să-și schimbe viața în mai bine. 

Provocările vieții fac parte din lecțiile noastre, care ne îmbogățesc experiențele. Ce ai sfătui un tânăr la început de drum?

I-aș spune să investească în cunoaștere și autocunoaștere, să facă tot posibilul să înțeleagă cât mai devreme cine este și ce îi place, dar să știe ca nu este niciodată prea târziu, să-și croiască propriile reguli și să trăiască în concordanță cu ele, să-și hrănească și asculte intuiția, să-și treacă toate acțiunile prin filtrul bunului simt față de el însuși și față de cei din jur și să-și trăiască propriul vis, nu visurile celor din jur.

Ce reprezintă pentru tine termenul de doer?

“Doer” este persoana care își asumă prețul încercării, cu credința că indiferent dacă aceasta se concretizează într-un succes sau într-un eșec, este o șansă de a crește și de a învăța. 

***