Grasă, frumoasă, sănătoasă. Curentul care face furori în topul ipocriziilor anului 2021.
Grasă, frumoasă, sănătoasă. Cred că este un concept care poate fi cu ușurință clasat în top 3 al celor mai mari ipocrizii ”politic corecte” pe care societatea actuală le promovează intens. De ce zic asta? Priviți mai jos.
View this post on Instagram
View this post on Instagram
View this post on Instagram
”This is healthy!” Asta este sănătos! O minciună pe prima pagină a unei reviste care se adresează tinerelor! Da, spun asta răspicat și vehement. Iar motivele pentru care fac așa o afirmație sunt numeroase și le voi lua pe rând în cele ce urmează.
Genul ăsta de titlu se apropie de momentul în care se dorește parcă o normalizare forțată a obezității, ceea ce nu este în regulă. A fi supraponderal înseamnă că organismul tău se află constant într-o stare inflamatorie. Fiind foarte confuz titlul acesta îi poate face pe oameni să se gândească că este chiar în regulă să fii obez. Ori o astfel de idee, chiar și insinuată, reprezintă o gravă inducere în eroare din dorința de a dovedi empatie.
Poate că în articolul din interior se vorbește despre eforturile pe care aceste femei le fac către o viață sănătoasă, dar când titlul sună așa, vă zic sincer că nici nu mă mai interesează ce este înăuntru. Se pornește de la o premisă eronată. Chiar puternic dăunătoare. Putem încadra un astfel de titlu la ”fake news”? Se sesizează vreo organizație? În fine … să continuăm.
Trăim într-o societate care multă vreme, în special în anii 2000, a promovat intens idealul de frumusețe ”schelețel”. Pe marile podiumuri de modă, manechinele purtau celebra mărime ”size zero”. Erau efectiv piele și oase. Am scris și despre acel curent AICI. Fetele acelea, în marea lor majoritate, se înfometau grav ca să poată intra în hainele designerilor. Aceleași manechine se regăseau în editorialele fashion din paginile revistelor glossy din întreaga lume. Inclusiv în paginile revistei Cosmopolitan. Ele reprezentau un ideal de frumusețe nerealist și la fel de nesănătos precum extrema cealaltă în care s-a trecut acum. Această revistă care se adresează în special unui public tânăr spune că a fi gras este sănătos. Din nou mă apucă dracii … câtă ipocrizie!!! Câtă iresposabilitate!
Încerc să mă pun în pielea persoanelor cu o greutate peste cea normală. Este greu, atât la propriu cât și la figurat. Privirile oamenilor sunt deseori neplăcute. Intri la Zara și efectiv nu ai ce să cumperi, chiar dacă pe site unele dintre manechine sunt din categoria plus-size. În realitate, rochiile respective nu există mai mari de L. Și L îmi vine mie.
Susțin total ideea că nimeni nu trebuie hărțuit sau arătat cu degetul pentru modul în care arată sau pentru alegerile alimentare pe care le face.
Susțin total ideea că nimeni nu trebuie hărțuit sau arătat cu degetul pentru modul în care arată sau pentru alegerile alimentare pe care le face. Toate femeile au atribute frumoase, chiar și o femeie grasă (sper că putem folosi acest termen, dacă nu, atunci îi pot zice ”o femeie cu forme”) poate și trebuie să fie încurajată să se simtă atractivă și frumoasă. Orice femeie, indiferent de greutate, poate face sport, poate purta colanți, pantaloni scurți … dacă așa se simte bine. În plus, greutatea nu îi știrbește cu nimic din meritele intelectuale pe care le are, nu trebuie să-i ia dreptul de a se încadra în societate ca oricare altă femeie. Femeile grase pot fi tot timpul model de urmat pentru alte femei din multe punctele de vedere … mai puțin din cel al sănătății, atunci când nu depun niciun efort pentru a scădea din stratul de grăsime.
Trebuie făcută o distincție clară între stigmatizare și atenționarea asupra stării de sănătate! A fi gras nu a fost, nu este și nu va fi niciodată sănătos. Iar curentul ”fat pride” promovează ceva foarte periculos. Nu o spun eu, ci organizații și asociații mondiale, foruri înalte, universității care fac studii, medici, specialiști, și, mai presus de orice, o confirmă numeroasele afecțiuni grave, strâns corelate cu obezitatea.
În primul rând, să definim obezitatea.
Obezitatea este cea mai frecventă boală metabolică și se asociază adesea cu boli cronice severe cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, apneea de somn etc. Ea este caracterizată printr-un exces de țesut adipos. În mod normal organismul bărbaților conține un procent de 15 – 20 % de țesut adipos, iar organismul femeilor un procent de 25 – 30 % de țesut adipos.
Organizația Mondiala a Sănătății a definit și clasificat grade de obezitate, pe baza IMC – indicele de masa corporală, calculat prin raportul greutate/înălțime2, astfel:
- gradul 1 de obezitate cu indicele de masa corporala cuprins intre 30 – 34,9 kg/m2
- gradul 2 de obezitate cu indicele de masa corporala cuprins intre 35 – 39,9 kg/m2
- gradul 3 de obezitate cu indicele de masa corporala egal sau peste 40 kg/m2
Pacienții cu indicele de masă corporală (IMC) cuprins între 25 – 29,9 kg/m2 au fost definiți ca supraponderali. Valori normale ale indicelui masei corporale (IMC) sunt 24 – 26 kg/m2 pentru femei si 24 – 27 kg/m2 pentru bărbați. Un indice de masă corporală (IMC) sub 18 kg/m2 prezintă diagnosticul de denutriție.
Alți indicatori folosiți pentru definirea stadiului de obezitate sunt grosimea pliului cutanat (la nivel subscapular, tricepsului, bicepsului, suprailiac etc.), circumferința taliei (normal sub 80 cm la femei si sub 94 cm la bărbați), raportul circumferință talie/circumferința șoldului. Toți acești parametrii antropometrici permit stabilirea claselor de risc clinic prin ajustarea valorilor IMC.*
Și acum să enumerăm câteva dintre complicațiile care vin la pachet cu starea de obezitate. Sunt dovezi cât se poate de clare că o greutate în exces nu are cum să fie vreodată considerată altfel decât nesănătoasă. Așadar.
1.Risc crescut în asociere cu noul SARS-CoV-2
Începând cu celebrul COVID. Cine se află printre pacienții cu risc crescut în cazul îmbolnăvirii cu noul coronavirus SARS-CoV-2? Oamenii care suferă de obezitate. Scrie printre altele și în sciencemag.org. Citiți. Greutatea în exces compromite sistemul imunitar, afectează funcția imună și răspunsul imun. Iar în momentele prin care trece umanitatea acum, să afirmi altceva este totală lipsă de responsabilitate.
Biologia obezității include imunitatea afectată, inflamația cronică și sângele predispus la coagulare, toate acestea putând agrava COVID-19. Și pentru că obezitatea este atât de stigmatizată, persoanele cu obezitate evită îngrijirea medicală. – spune sciencemag.org
De asemenea timesofindia.com relatează că ”persoanele care suferă de obezitate, de exemplu, pot fi încă vulnerabile la COVID, chiar și după vaccin. Există mulți cercetători care cred că obezitatea, considerată a fi unul dintre cei mai mari factori de risc pentru COVID-19, poate descuraja eficacitatea și eficacitatea unui vaccin COVID-19.”
Dar puteți citi și pe site-ul www.cdc.gov informații despre legăturadintre obezitate și coronavirus.
2. Hipertensiune arterială, fenomene de insuficiență cardiacă, tulburări respiratorii, diabet zaharat, steatoză hepatică nonalcoolică.
În plus, obezitatea crește riscul de infarct de miocard, dar și de cancer, precum și la tulburări de fertilitate la femei și de potență sexuală la barbat.
Societatea Europeană de Cardiologie atenționează că ”activitatea fizică nu anulează efectele negative ale excesului de greutate corporală asupra sănătății inimii.” Ei bine, mai toate aceste patologii produse de excesul ponderal se ameliorează semnificativ și, uneori, chiar se remit, odată cu pierderea în greutate. ”Nu poți fi gras și sănătos în același timp!” spune Dr. Alejandro Lucia de la Universitatea Europeană, Madrid, Spain, autorul unui studiu publicat în Jurnalul European pentru Cardiologie Preventivă.
3. Anxietate, depresie, probleme afective și sănătatea creierului.
Obezitatea are un profund impact nu doar asupra trupului dar în egală măsură și asupra psihicului. Din cauza stigmatizării sociale, persoanele care suferă de obezitate, se confruntă cu greutăți de natură psihică pe care ceilalți nu le pot înțelege. Da, o persoană care se confruntă cu obezitatea trebuie încurajată, trebuie susținută moral și trebuie să fie integrată în societate. Dar în același timp, nu trebuie să primească mesaje de genul ”este sănătos să fii obez” pentru că efectiv faci un rău acelei persoane.
Dar pe lângă afectarea de ordin psihic, obezitatea afectează și creierul. Multe studii au arătat că obezitatea este asociată cu un volum redus de substanță cenușie atât la adulții vârstnici sănătoși neurologic, cât și cu cei cu deficiențe cognitive. Această relație a fost observată în mod constant în hipocamp. Găsiți detalii de spre studiu AICI.
Cam asta este dragile mele cu noul curent ”body positivity”/”fat pride” … o altă stupizenie care a fost promovată prin intermediul Social Media (chiar, în cazurile astea nu s-a sesizat Zucky) sau prin voci proeminente care au ajuns să admonesteze foruri medicale pentru modul în care pun problema. De exemplu, Sofie Hagen (comediantă) a acuzat Cancer Research de agresarea persoanelor grase, după ce organizația caritabilă a lansat o campanie de sensibilizare cu privire la legătura dintre cancer și obezitate. Printr-o serie de tweet-uri vehemente, ea a criticat organizația pentru mesajele sale dăunătoare, susținând că grăsimea nu este același lucru cu a fi nesănătos. Ei bine, trebuie cu toții să înțelegem realitatea, nu ceea ce ne convine nouă sau nu. Campaniile de sănătate publică nu sunt concepute pentru a flata ego-urile oamenilor, ci pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la potențialele pericole pentru sănătate.
Grasă, frumoasă, sănătoasă. Un concept care, din punctul meu de vedere, nu ar trebui să fie pus într-o lumină politic corectă, așa cum se dorește a fi pus, ci într-una reală. La fel cum 2 + 2 este egal 4, indiferent de cât de ”în afara cutiei” suntem încurajați să gândim, la fel nu trebuie să uităm că obezitatea este o boală. Iar ca orice boală și aceasta are nevoie de tratament.
***
Surse:
* www.health.harvard.edu/staying-healthy/can-you-be-overweight-and-still-be-fit