”Ce o să spună lumea?” Cât de mult contează și cum să scapi de acest sindrom.
Ce o să spună lumea? Ce o să creadă lumea? Aceste două întrebări m-au urmărit toată viața mea. Nu pentru că ar fi fost grijile mele, ci pentru că am auzit constant asta în jurul meu. Mi-a trecut astăzi prin cap acest subiect, desigur nu întâmplător.
Sunt atât de mulți oameni cărora le este frică să evolueze în viața lor, nu pot realiza ceea ce își doresc și nu și-au putut îndeplini visele și pasiunile din cauza ”lumii”. Da, este o întrebare comună pentru mulți dintre noi, dar care nu face decât să îl țină în loc pe cel care este măcinat de ea.
Adevărul este că părerile altora despre noi nu sunt treaba noastră. Opiniile lor nu au nimic de-a face cu noi și au totul de-a face cu ei.
Oamenii trebuie să spună ceva. Oamenilor le place să vorbească despre alți oameni. Este în natura lor. Ei vor comenta dacă nu progresezi în viață, alții vor fi intrigați atunci când crești. Lumea va comenta pe ici colo, despre ce lise arată iar apoi vor uita. De ce? Pentru că în realitate, nu pasă nimănui cu adevărat ce faci tu cu viața ta, fiind mai degrabă preocupați cu propria lor viață. Motivul pentru care lumea comentează are legătură cu experiențele, trăirile și călătoria fiecăruia. Iar pe acestea nu le putem controla. Ceea ce putem controla însă sunt munca, gândurile și lucrurile care sunt în puterea și mâinile noastre.
Adevărul este că părerile altora despre noi nu sunt treaba noastră. Opiniile lor nu au nimic de-a face cu noi și totul de-a face cu ei, trecutul lor, judecățile lor, așteptările lor, plăcerile și antipatiile lor.
Mi-am dat tot singură răspuns: nu-mi pasă! Sau mai corect: nu-mi MAI pasă, deoarece a fost o vreme când gândul că cineva ar putea crede ceva diferit de realitatea mea, mă bântuia.
Aș putea să stau în fața a 100 de străini și să vorbesc despre orice subiect. Cum a fost de exemplu la TedX. Unii dintre ei vor detesta ceea ce port, alții vor adora. Unii vor iubi ceea ce am de spus, alții nu. Unii mă vor uita de îndată ce vor pleca, alții își vor aminti de mine ani de zile. Unii mă vor urî pentru că le amintesc de cineva enervant. Alții vor simți compasiune față de mine pentru că le amintesc de cineva drag. Unii vor înțelege tot din ceea ce am de spus, iar alții vor interpreta greșit cuvintele mele.
Fiecare dintre ei va avea parte de exact aceeași persoană: de mine, Sonia. Eu mă voi strădui să dau cel mai mult și bine în acel moment. Dar părerile lor despre mine vor varia. Și asta nu are nimic de-a face cu mine ci tot cu ei. Indiferent ce aș face, unii oameni nu mă vor plăcea niciodată. Indiferent ce aș face, unii oameni mă vor simpatiza sau adora mereu. În oricare dintre cele două situații, nu are nimic de-a face cu mine. Și de aia nu este treaba mea.
De ce ne pasă?
Știți de ce suntem concentrați pe ce vor spune oamenii? Pentru că vrem să ne arătăm pe noi într-o lumină perfectă în ochii ”publicului”. Iar atunci când ne vedem față în față cu cineva care a făcut ceva ce am fi vrut și noi să facem, dar din diverse motive nu s-a întâmplat, o luăm personal. Ni se apasă un punct sensibil.
La fel ca majoritatea celorlalte trăsături aparent inutile pe care le avem noi oamenii, să ne pese de ceea ce cred alții despre noi este o adaptare evolutivă. Potrivit Muzeului Național de Istorie Naturală Smithsonian, alăturarea unui grup sau trib și acceptarea altora a fost esențială pentru supraviețuire.
Chiar dacă astăzi nu avem nevoie de triburi pentru a supraviețui, avem nevoie de alți oameni pentru stimulare și companie. Oamenii sunt animale sociale, așa că greutatea pusă asupra opiniilor celorlalți despre tine este naturală și în mare măsură inevitabilă.
Un studiu de imagistică a creierului a arătat reacții biofizice – răspunsuri chimice în creier – la feedback-ul pozitiv și negativ al altora. Frica de evaluare negativă este deosebit de puternică pentru persoanele care au anxietate socială.
Persoanele cu stimă de sine scăzută și cei care au crescut fără sprijin emoțional sunt, de asemenea, mai predispuși sa le pese mai mult decât este cazul mult de ceea ce cred ceilalți despre ei.
Ceea ce mai scapă din vedere lumea este că oamenii care au succes în domeniul/viața lor, au trecut de-a lungul timpului prin multe eșecuri și probleme, experiențe pe care au ales să le țină departe de ochiul public. Pentru că este o formă de decență, de discreție. Ei bine, ”criticii” nu văd această latură ascunsă, ci văd doar ceea ce se arată în fața lor.
Ce o să spună lumea …
- că ai mai multe kilograme decât trebuie pe podium?
- că faci copii așa tânără?
- că faci copil înainte să te căsătorești?
- că te îmbraci frumos când aveți acasă niște probleme financiare?
- că ai divorțat când totul părea atât de ”perfect”?
- că nu te expui cu nimeni în online?
- că ce bine arăți de la Dumnezeu, nu că faci niște eforturi susținute?
Pot continua cu ușurință lista. 🙂
Nici nu vă imaginați cât de multe astfel de întrebări și scenarii mi-au fost adresate. Am dărâmat multe clișee de viață românească. Și sunt mândră de mine. Și cum stăteam mai devreme în pat, brusc mi-a venit în minte un gând, amintindu-mi că cineva mi-a spus că a auzit ceva despre mine. Și m-am întrebat cum se simte chestia asta în corpul meu.
Mi-am dat tot singură răspuns: nu-mi pasă! Sau mai corect: nu-mi MAI pasă, deoarece a fost o vreme când gândul că cineva ar putea crede ceva diferit de realitatea mea, mă bântuia.
“Care about what other people think and you will always be their prisoner.” ~Lao Tzu
Domnilor, dar mai ales doamnelor, faptul că o persoană ia niște decizii importante în viață, neconforme cu ce se așteaptă lumea, înseamnă curaj. Înseamnă asumare, că ești suficient de sigură de capacitățile tale încât să îți asumi niște riscuri. Înseamnă că te prețuiești suficient, încât să știi cât poți duce și ce nu mai vrei să duci. Și pentru asta nu trebuie să te justifici în fața lumii.
Poate că este momentul să ne schimbăm gândirea mioritică cu una dincolo de propriile limitări.
Ce o să spună lumea? Lumea o să spună oricum ce vrea, ce îi convine, ce o face să se simtă mai bine cu propriile decizii sau indecizii, cu propriile eșecuri și nemulțumiri sau pur și simplu din răutate – o altă caracteristică umană (m-a inspirat textul despre invidie al colegei Fabiola) De ce? Pentru că atât se poate. 🙂
În rest, modul în care tu te poți raporta la asta, cred că este cam așa:
- Fă lucrurile care sunt potrivite pentru tine, bune pentru sănătatea, viața și familia ta.
- Setează-ți valorile de căpătâi
- Ascultă-ți inima și crede în tine.
- Nu te compara cu ceilalți, fiecare persoană are propriul nivel de evoluție, dacă oamenii te judecă pe această bază, este procesul lor de gândire.
- Oamenii se vor obișnui în timp cu ceea ce faci.
- Cu toții avem o călătorie și contează ce devii și cum depășești obstacolele în loc să te concentrezi pe ceea ce vor spune oamenii!!
Nu te mai gândi la ce vor spune oamenii atunci când este vorba despre viziunea ta, scopul tău și despre a deveni ceva. Alegerile tale pentru viața ta ar trebui să fie ale tale. Oamenii care au reușit în viață, și-au ales calea și au depășit obstacolele, indiferent de ceea ce ar fi spus oamenii. Dar nu ar trebui să uităm de responsabilitățile noastre sociale și familiale de a face din această lume un loc mai bun.
Deoarece există și excepții la care ar trebui să iei în considerare ce spune lumea.
- Nu poți să faci ORICE și să spui că ”nu-mi pasă de ce vor spune oamenii”. Trebuie să existe responsabilitate socială, acele lucruri care vor afecta societatea și generațiile următoare.
- Dacă faceți alegeri care vor afecta sănătatea, familia și societatea. Fiți atenți aici, nu puteți face nimic din ceea ce doriți, trebuie să verificați, este dăunător pentru mine și pentru oamenii din jurul meu?
- Distragerile sociale sunt peste tot, puteți influența milioane de oameni cu o singură postare sau videoclip, așa că trebuie să verificați ce tip de impact, pozitiv sau negativ, vor avea mesajele voastre asupra oamenilor?
În concluzie, știți, avem o singură viață. Aceasta de acum. Și cred că fiecare o merită și are dreptul să o trăiască după cum simte că îi este bine, să ia deciziile potrivite sufletului său.
Acum că am ajuns la finalul acestui articol, vreau să vă spun că mi-a trecut prin minte pentru o fracțiune de secundă ”ce o să spună lumea”. Ce o să creadă lumea? De ce am scris aceste lucruri. Ei bine, este FIX treaba fiecăruia. Cine vrea să evolueze, va înțelege. Cine nu, va comenta! Succes în oricare dintre ipostaze! Iar eu, I’m doing it my way! 🙂
Foto: Andrei Zafiu
***