Cum te păcălește creierul tău să mănânci irațional?
Vorbesc adesea în emisiunea Vreau să fiu sănătos și aici, pe doer.ro, despre importanța unei alimentații echilibrate, despre ce ar trebui să mâncăm și cât de important este sportul în menținerea unui corp armonios, dar am cam neglijat partea psihologică a acestui proces. Pentru că da, creierul nostru are un rol uriaș în influențarea alegerilor alimentare.
Nu degeaba sunt persoane care spun că mănâncă pe sistem nervos sau că vor ceva dulce pentru că sunt stresate din varii motive. Treaba asta e o realitate și, dacă înțelegem mai bine mecanismul, sunt șanse mai mari să îl combatem și să nu ne lăsăm afectați de el. Mâncatul impulsiv, pe termen lung, nu este deloc în regulă. Nici pentru sănătate (știm cu toții că supraponderabilitatea duce la probleme cu inima, cu somnul, cu psihicul, cu toate organele corpului), dar nici pentru corp. Totuși, de ce sunt oameni care o fac?
Creierul este setat să mănânce impulsiv.
Relația noastră cu mâncarea este din cele mai vechi timpuri una dintre cele mai importante pentru că, în definitiv, e cheia supraviețuirii noastre. Tocmai din acest motiv, creierul nostru este setat să se bucure de o porție de mâncare, este o stare de satisfacție pe care o ai imediat ce începi să mănânci. Iar când ne bucurăm de ceva, intervine dopamina, acel neurotransmițător responsabil pentru starea de bine și senzațiile de plăcere pe care le avem. Însă asocierea pozitivă între mâncare și starea de bine îi dictează creierului nostru să își dorească mai mult și, în mod impulsiv, ajungem să mâncăm mai mult chiar dacă nu mai avem nevoie, pentru că suntem deja hrăniți.
Vrei totul și vrei acum.
Tendința este să obții această stare de satisfacție cât mai repede, iar mâncare este o soluție instantă. Și da, dopamina provocată de bucuria de a mânca ce îți place, într-o cantitate foarte mare, funcționează pe moment. Poate că am face și altceva pentru această dopamină, dar, să fim serioși, nu ne permitem zi de zi să cumpărăm vacanțe pe insulă sau ultimele gadget-uri. Mâncarea, în schimb, e mai accesibilă. Și mai rapidă. Cu toții ne dorim aceste recompense instante, iar de cele mai multe ori, o pizza uriașă și un meniu de la fast-food ne satisfac dorința pe loc.
Încearcă să îți educi creierul. Pe termen LUNG.
Pe de-o parte, e chimia asta din creierul nostru care ne dă peste cap pentru că vrea să o stare de satisfacție imediată. Pe de altă parte, e societatea. Da, e un termen vag și vast, dar chiar așa este. E dorința aia de a fi și tu fericit și satisfăcut, cum toată lumea pare că e. Cu accent pe “pare”. 🙂 Iar cu toate acele fotografii cu burgeri și pizza de pe Instagram, cei care încearcă să mănânce sănătos se confruntă cu un adevărat coșmar deghizat într-o falsă plăcere.
Treaba este că… și sportul te face fericit. Științific vorbind, mișcarea chiar îți îmbunătățește dispoziția. Și îți dă o energie incredibilă, o energie pe care nu o ai după ce mănânci muuult zahăr și mulți carbohidrați rafinați. Diferența este că, într-adevăr, rezultatele sportului și ale unui stil de viață sănătos nu se văd imediat. Nu o să slăbești radical după o oră la sală. Nu o să ai un abdomen plat după 10 abdomene. Învață să vezi diferențele și, în felul acesta, să reziști mai bine tentațiilor nesănătoase. O felie de tort te ajută acum să îți potolești pofta (reiau din nou ideea de hrană… mâncăm pentru a ne hrăni, nu pentru a ne simți mai bine atunci când alte lucruri nu merg în viețile noastre!), dar, dacă vei continua să îți oferi genul acesta de recompense alimentare, peste șase luni te vei trezi cu niște foarte multe extra-kilograme și vei avea o problemă în plus.
În schimb, în acele șase luni ai putea alerga, ai putea face mai mult sport și ai putea mânca moderat. Se spune că avem nevoie doar de 21 de zile pentru a ne acomoda cu un nou obicei, cu o nouă rutină.
Încearcă să îți înfrânezi obiceiurile alimentare nesănătoase măcar atât, cât să-ți iasă din sistem. Poate schimbarea se va produce mai devreme sau mai târziu, dar cert este că, odată ce te vei obișnui cu echilibrul, nici nu te vei mai gândi la mâncare în exces.
Caută alte motive de satisfacție.
Așa cum spuneam mai sus, nu ne permitem tot timpul să ne rezervăm o nouă excursie, să ne luăm o geantă nouă sau un telefon nou, acțiuni care, să zicem, ne-ar ajuta să ne simțim mai bine. Deși, chiar și în acest caz, situația e complicată pentru că, de multe ori, ni le dorim din fix aceleași motive pentru care ajungem să mâncăm excesiv. Vrem satisfacții imediate, vrem să fim ca ceilalți, vrem fericire!
Dar fericirea asta nici nu costă (deși așa pare tot timpul) și nici nu ar trebui să vină pe o cale nesănătoase, care, la un moment, ne va dăuna înzecit. OK, îți place să mănânci, dar ce îți mai place? Să citești? Să stai ore în șir la seriale? Să ieși cu iubitul sau cu prietenii în parc? Să faci o faptă bună? Să stai în mijlocul pădurii? Sursele dopaminei și ale serotoninei, hormonul fericirii, sunt adesea mai la îndemână decât crezi. Și nici nu costă, nici nu îngrașă, nici nu îți tulbură energia.
Și nu te „biciui” dacă o mai comiți din când în când.
Alegerile alimentare sănătoase devin mult mai dificile atunci când te duci la extrem. Oamenii care au renunțat la zahăr brusc, care se înfometează sau care au devenit vegani peste noapte au mai multe șanse de recidivă și recidiva nu e o soluție. Ia-o pas cu pas. Începe cu porții mai mici și scade cantitatea de la o săptămână la alta, dacă obinuiești să mănânci cantități industriale. În loc de prăjituri cu muuult zahăr, fă-ți acasă un crumble de fructe. Și scapă de toate alimentele procesate și congelate… care da, se fac rapid, însă nu îți fac deloc bine.
Iar dacă ai ajuns la finalul acestui articol, e clar că ai făcut primul pas pentru a renunța la mâncatul în exces pe fond psihologic. Dar partea grea de-abia acum începe, însă te asigur că merită și că e timpul să faci alegeri conștiente sănătoase și eficiente pentru corpul și psihicul tău!
Foto: pixabay.com
***