Empatia și importanța ei în contextul tehnologic actual
Astă-vară, când nici prin gând nu-mi trecea cât de imprevizibil va fi anul 2020, vorbeam cu câțiva prieteni despre cât de importantă este empatia pentru a deveni un adult care creează legături de calitate cu cei din jur, care își înțelege și își exprimă sănătos trăirile.
Odată cu venirea pandemiei am înțeles asta mai mult ca niciodată. Acum socializăm față în față mai rar și cu mai puțini oameni și, fără să vrem, ajungem să ne distanțăm nu doar fizic, ci și emoțional. Da, comunicăm cu ceilalți prin intermediul tehnologiei – îi sunăm, folosim rețelele de socializare, facem videoconferințe – , dar putem vorbi oare de aceeași calitate a legăturilor umane ca atunci când suntem unul lângă altul? Și mai mult decât atât, cum ne putea da seama dacă timpul pe care îl petrecem cu ceilalți- fie față în față, fie înlesnit de tehnologie – este calitativ? Cheia răspunsurilor se află în nivelul de empatie de care dăm dovadă când interacționam cu cei din jur.
Ce este empatia și de ce este ea necesară?
Să ai empatie înseamnă să percepi emoțiile celuilalt, să trăiești afectiv în momentul respectiv ceea ce simte el și să interpretezi corect sentimentele lui. Cu alte cuvinte, înțelegându-i trăirile, simți ce simte o altă persoană. Ceea ce îți va permite să o înțelegi mai bine și să gestionezi raportul într-un mod benefic pentru amândoi, astfel încât legătură dintre voi să prindă contur și apoi să se întărească. Așa ajungi să creezi legături interumane care te fac să te simți împlinit.
Cum știm că suntem cu adevărat empatici?
Iată 3 aspecte pe care ar trebui să le avem în vedere.
1. Atenție deplină
Când vorbim cu cineva ar fi ideal să nu ne mai ocupăm de nimic altceva, să nu ne uităm la ceas și să nu ne gândim la ce avem de făcut când discuția se va fi terminat. Același lucru e valabil și când vorbim la telefon, nu doar față în față. Dacă nu suntem concentrați și ne zboară mintea în alte părți, apar 2 probleme. Cealaltă persoană va simți că nu-i acordăm toată atenția și va interpreta acest fapt ca pe o lipsă de politețe și de interes. Al doilea aspect are în vedere reacția și răspunsurile noastre. Atenția scade când ne-o dispersăm și, absorbiți de preocupările și de problemele noastre, nu vom mai observa la fel de bine sentimentele și nevoile celuilalt. Prin urmare, pentru că nu vom fi captat toate semnalele și informațiile din partea interlocutorului nostru, nu vom reacționa empatic.
2. Interes
Nu este suficient să fii un bun ascultător, trebuie și să participi activ la discuție. Pune întrebări pentru a înțelege mai bine situația. Nu căuta să vii imediat cu un răspuns sau cu o rezolvare până ce nu te-ai asigurat că ai înțeles la ce se referea persoana respectivă. Sau că ea chiar își dorește să primească o soluție din partea ta. Poate că tot ce are nevoie în momentul respectiv este să se simtă înțeleasă și să se descarce povestindu-ți ce a pățit. Trebuie să încercăm să receptăm și să înțelegem cât mai bine ce vrea să ne spună celălalt și de ce, eventual să găsim împreună o rezolvare, nu să căutam să ne exprimăm noi imediat punctul de vedere. Reacția sau răspunsul nostru trebuie să se plieze pe nevoile lui, nu pe dorința noastră de a ne face auziți, de a arăta că știm ce trebuie făcut.
3. Deschidere
Este important ca și prin atitudine, ton și expresia feței să-l faci pe celălalt să se simță relaxat în preajma ta. În acest fel va căpăta treptat încredere în tine și va ajunge să se deschidă în fața ta. Atmosfera degajată (eventual și un strop de umor) este o bază bună pentru stabilirea unei relații, indiferent de natura ei. Dacă tu într-adevăr te bucuri de interacțiune și încerci să o faci plăcută pentru amândoi-și viceversa-, vă veți simți mai conectați. Ceea ce duce la o legătură mai bună și mai strânsă pe termen lung.
Ce trebuie să reținem
Având în vedere cele 3 aspecte de mai sus, nu am fi departe de adevăr dacă am spune că empatia este un fel de lipici social- ne ține aproape unii de alții la nivel emoțional. Ceea ce poate că a devenit mai important ca oricând în ultimii ani. Într-o perioadă în care aproape orice ne este la îndemână, fără a fi neapărat necesar să interacționăm cu alți oameni, foarte ușor putem ajunge să ne alienăm. Tehnologia, în funcție de cum și de cât de des o folosim, ne poate distanța de cei din jur. Și spun asta pentru că avem posibilitatea să o folosim ca înlocuitor al interacțiunilor directe. Ne conectăm digital la viața celorlalți. Dar oare nu e vorba, de fapt, de un cuțit cu 2 tăișuri?
- Poți să socializezi mai mult și mai des
Avem atât de multe mijloace de a lua legătura cu cineva! Îi trimitem un mesaj, îl sunăm, facem o videoconferință, îi apreciem pozele și lăsăm comentarii pe rețelele de socializare, jucăm jocuri pe calculator, îi trimitem un mesaj vocal și tot așa. Dar cantitatea nu înseamnă neapărat și calitate. De fapt, deseori suntem singuri… împreună. Un comentariu la o postare nu e comunicare cu adevărat , nu e conexiune cu celălalt. Foarte ușor putem cădea în capcana de a crede, de exemplu, că am comunicat cu celălalt fiindcă i-am răspuns la mesaje. Dar uneori e vorba doar de un schimb de informații. Dacă în timpul interacțiuniii nu simțim că ne îmbogățește viață interioară, că este benefică dezvoltării noastre și a legăturii în cauză, atunci nu putem vorbi de o socializare de calitate.
- Oricând la îndemână
Marele avantaj al tehnologiei este acela că, spre deosebire de oameni, ea e disponibilă la orice oră din zi și din noapte. În funcție de ce vrei sau ai nevoie să faci, îți rezolvă problema într-o secundă. Direcții de navigare, nenumărate canale de televiziune, o comandă online de mâncare, internet banking și un șir nesfârșit de alte aplicații care acoperă aproape toată paleta nevoilor tale. Ne începem ziua cu alarma telefonului și o terminăm dând scroll pe rețelele de socializare. Tehnologia pare a fi oricând la îndemână. Care e impactul? Nu mai avem la fel de multă răbdare. Nici cu noi, nici cu cei din jur. Fără să ne dăm seama, ajungem să vrem mereu totul aici, acum și fără prea mare efort.
- Nu te plictisești niciodată
Poți să asculți ce muzică vrei, ai o lungă listă de filme din care poți alege, nenumărate conturi de pe rețelele sociale pe care le poți urmări și tot așa. Altfel spus, în caz că te-ai plictisit sau săturat de ceva, poți trece oricând de la un lucru la altul. Faci ce vrei în orice moment, aspectul principal fiind să-ți facă plăcere. Dar în viața reală nu ai tot timpul această posibilitate. Ceea ce înseamnă că, dacă ești mult prea prins în mirajul tehnologic, viața de zi cu zi poate să ți se pară plictisitoare. Și atunci ajungi să tratezi interacțiunile cu cei din jur cu superficialitate. Și egoism, în sensul că pe primul loc e mereu să te simți tu bine. Dacă o folosești prea mult, tehnologia îți creează o dependență de plăcere. Dacă realitatea nu îți permite asta, vei căuta să sari peste ce nu-ți face plăcere refugiindu-te în tehnologie. Iar asta înseamnă să sari peste înțelegerea unor situații, deprinderea unor tipare și învățarea unor lecții de viață.
- Ești mereu la curent
Cantitatea de informații pe care o avem la dispoziție este, cu siguranță, imensă. Dar asta nu înseamnă că ni se pune la dispoziție realitatea obiectivă. Să aducem în discuție, de exemplu, rețelele de socializare. Oamenii postează în general lucrurile speciale pe care le trăiesc, experiențele inedite, aspectele pozitive ale vieții lor. Prezintă doar partea plăcută din cum își petrec timpul, ceea ce înseamnă că distorsionează realitatea. Altfel spus, ești mereu la curent cu ceea ce vor ceilalți să fii la curent, cu partea pe care vor să ți-o împărtășească. Ceea ce înseamnă că nu ești de fapt la curent.
Folosim tehnologia în căutarea unei senzații de bine rapide și continue și ne amăgim încercând să vedem doar partea ei pozitivă. Ignorăm cât de important este să ne conectam emoțional. Dacă ne concentrăm numai pe propria persoană și propriile nevoi, problemele noastre ni se vor părea mai grave decât sunt de fapt. Copleșiți de aspectele (care în ochii noștri sunt) negative, ne vom distanța treptat de cei din jur. Dacă ne raportăm și la ceilalți, putem fi mai ancorați în realitate și, simțind că avem un sprijin, putem trece mai ușor peste lucrurile dificile. Pentru a da naștere unor legături care să ne transmită o stare de siguranță și de sprijin, trebuie să dăm dovadă de empatie. În caz contrar, ajungem să ne raportăm cu răceală la ce ni se întâmplă și la relațiile pe care le avem. Nu e valabil doar la nivel individual. Din cauza lipsei de empatie apar, de exemplu, firme care-și văd angajații doar ca pe unelte de atingere a unor obiective trimestriale.
Nu trebuie să ne izolăm în lumea noastră interioară, ci să facem un scop în sine din interacțiunile pe care le avem, adică să căutam să ne bucurăm de ele și să le acordăm atenția și interesul cuvenite. Cu puțină răbdare, o să observăm după ceva timp că ne simțim mai mulțumiți de noi înșine și mai împliniți sufletește. Nu sunteți de acord?
Photo: pexels.com
***