Ovarele îmbătrânesc mai repede decât alte organe. De ce? Câteva lămuriri.
Știi că ovarele îmătrânesc mai repede decât ale organe? Oamenii de știință specializați în fertilitate își concentrează din ce în ce mai mult cercetările asupra impactului pe care vârsta o are asupra organelor reproducătoare, și deci a infertilității. Sună ca o ciumă, de parcă infertilitatea ar fi ceva anormal la femeile adulte. Totuși, dacă te uiți cu atenție și analizezi cercetările actuale devine destul de clar că rata infertilității este strâns asociată cu rata aneuploidiei (anomalie a numărului de cromozomi dintr-o celulă) și cu faptul că aceasta crește exponențial (în loc de liniar) după vârsta de 35 de ani.
Dacă fertilitatea este încă la o rată acceptabilă la 35 de ani, este considerabil o excepție după 40 de ani. Prin urmare, într-o perioadă de cinci ani, ovarele trec de la modul funcțional la nefuncțional (pentru procesul de reproducere), dar continuă procesul hormonal și deci, eliberează ovule până la menopauză. Cu toate astea, din ce în ce mai multe femei se confruntă cu premenopauză chiar de la 28-35 de ani, ceea ce este un alt subiect îngrijorător la nivel mondial și care afectează acut… fertilitatea.
Cu toate astea, subiectul de azi privește îmbătrânirea rapidă a ovarelor și DE CE are loc. Așa că am adunat mai multe concluzii pe care doresc să le împărtășesc aici.
De reținut
Ovarele fac parte din sistemul reproducător feminin, două glande cu formă ovală, situate în cavitatea pelviană, de o parte și de alta a uterului. Acestea sunt responsabile pentru producerea și secreția a cel puțin doi hormoni esențiali, progesteronul și estrogenul, și sunt cuibul pentru așa numitele ouă „imature‟, în termen medicali „ovocite‟. De asemenea, au trei straturi: un strat exterior, un strat mijlociu de țesut conjunctiv care cuprinde foliculi și un strat interior cu vase de sânge și limfatice.
Odată cu vârsta, ovarele se micșorează. La naștere, fetele au aproximativ 1 până la 2 milioane de ovocite și aproximativ 1000 de ouă imature sunt pierdute în fiecare lună după prima menstruație. După 30 de ani, multe dintre femeile mai au aproximativ 25000 de ovocite rămase, iar când numărul total de ovule ajunge la aproximativ 1000, ovarele încetează de obicei să funcționeze normal, semnalând apropierea menopauzei.
Cercetătorii încă nu au aflat răspunsul cu privire la motivul exact pentru care ovarele îmbătrânesc de două ori mai repede decât restul corpului. Și nici de ce femeile trec prin menopauză (un proces pe care îl împărtășim cu cinci specii de balene, dar nu cu alte mamifere). Sau de ce unele femei se nasc cu mai puține „ouă‟ sau le pierd mai repede decât altele. De altfel, cercetătorii încă nu știu cum funcționează clar limbajul dintre creier și ovare, deși unele efecte ale acestei conexiuni au început să fie mai bine înțelese, mai ales în procesul de menopauză. Totuși, de abia în ultimele decenii specialiștii au început să cerceteze modul în care conexiunea „creier-ovare‟ afectează: memoria, învățarea, limpezimea mentală, starea de spirit, comportamentul și funcția normală a organismului în ansamblul său.
Efectele menopauzei asupra organismului feminin
De obicei, femeile ajung la menopauză în jurul vârstei de 52 de ani, dar perimenopauza se poate instala în jur de 40-45 de ani. Speranța medie de viață pentru femei este de 80,2 ani, conform CDC, ceea ce înseamnă că femeile își petrec aproximativ o treime din viață în această fază post-menopauză. Deci, în timp ce femeile trăiesc mai mult decât bărbații, deseori o fac cu stare de sănătate precară. Așadar, cercetătorii consideră îmbătrânirea ovariană ca fiind un factor important în apariția diverselor afecțiuni cronice, a bolilor de inimă sau a osteoporozei de care multe femei suferă în momentul în care ajung la menopauză, și chiar înainte de instalarea sa.
Mai mult, un factor comun în majoritatea afecțiunilor asociate menopauzei? Estrogenul scăzut! Corpul feminin este inundat de estrogen, așa că pe măsură ce nivelurile de estrogen încep să fluctueze în perioada premenopauzei, la menopauză scad semnificativ, iar efectele pot fi destul de mari. În revista Womens Health, un recunoscut doctor american, W. A. Faubion specializat în menopauză afirmă că: „De multe ori nivelul de colesterol al femeilor este peste limită în perioada de menopauză, având tendința de creștere în greutate, ceea ce riscă totodată, apariția unor boli cardiovasculare, a diabetului și nu numai‟.
Ce mai trebuie să știi
Studiile despre îmbătrânirea ovarelor sunt la început, abia în 2019 o echipă americană de cercetare au primit suficiente fonduri din partea guvernului american pentru a găsi niște răspunsuri la acest subiect. Totuși, eforturile institutului Buck din Statele Unite încep să prindă contururi, iar cercetătorii au ajuns la concluzia că modul în care privesc procesul celular va ajuta la înțelegerea motivului pentru care ovarele îmbătrânesc mai repede decât alte organe.
Pentru a ajunge la o concluzie clară este cale lungă, totuși o lucrare științifică publicată recent, în 2022 mi-a atras atenția. Yushin Suh, o cercetătoare de la Universitatea Columbia, alături de colegii săi au colectat și analizat celule prelevate din ovare ale femeilor cu vârste de 20 de ani, 40 de ani și de 50 de ani care nu au ajuns încă la menopauză, iar ceea ce au găsit i-a bulversat. Aceștia au observat că celulele din ovarele femeilor de vârstă mijlocie seamănă în multe cazuri cu celulele din alte țesuturi de la persoane bătrâne, de peste 70 de ani.
Analizând în profunzime procesul celular, echipa lui Suh a găsit semne inconfundabile de îmbătrânire. Astfel, au găsit ADN deteriorat, mitocondrii disfuncționale și au remarcat cum procesul de comunicarea dintre celule s-a întrerupt, iar ele au încetat să se împartă. De asemenea, mTOR, care este un regulator cheie de creștere și metabolismului celular a fost hiperactiv. Ce înseamnă asta? Ei bine, un mTOR hiperactiv este asociat cu bolile de cancer și îmbătrânirea, iar medicamentele care îl pot suprima sunt utilizate pentru a încetini creșterea unor tumori. Acest aspect, pentru Suh și echipa sa a fost o dovadă „clară” că ovarul îmbătrânește mai repede decât restul corpului la nivel molecular și celular.
Având în vedere că acest domeniu este studiat de puțin timp, cercetările actuale nu sunt exacte, deși unii specialiștii consideră că stresul oxidativ este cauza îmbătrânirii rapide a ovarelor. Cu toate astea, tot nu se explică de ce ovarele îmbătrânesc mai repede decât inima, fierea sau alte organe din corp.
Soluții?
Un posibil remediu pentru încetinirea îmbătrânirii ovarelor este terapia de substituție hormonală. Deși este considerată sigură pentru majoritatea femeilor, aceasta poate crește apariția trombofiliei și a accidentului vascular cerebral, chiar și unele tipuri de cancer de sân și ovarian. Ideea este că terapia de substituție hormonală pompează în corp estrogen și progesteron care încetează să se producă odată cu instalarea menopauzei. Totuși, cercetătorii sunt sceptici și în această privință, dar trebuie adusă în discuție având în vedere că este semnalată ca soluție pe majoritatea platformelor medicale din lume. Cât este de eficientă? Nu se știe clar!
Conform medicului Jennifer Garrison, care face parte din echipa de cercetare a Institutului pentru sănătatea femeilor din Statele Unite ale Americii, ovarele produc mult mai multe substanțe chimice și molecule de semnalizare decât cei doi hormoni amintiți adineauri. Pentru Garrison, problema cu HRT este că nu reproduce pe deplin activitatea ovarelor, ceea ce în timp poate duce la înțelegerea misterului numit menopauză.
Noi, oamenii suntem singura specie de pe planetă cu cel mai lung interval generațional. Durează aproximativ 12 ani pentru ca un sugar să ajungă la maturitatea sexuală, în timp ce este nevoie de șase luni la porci unde naștere și pubertatea sunt similare ca proporție. La bovine, cu un timp de gestație de nouă luni, puii devine puber la 12 luni, adică de 10 ori mai repede decât noi. Așadar, se pare că intervalul de generație este important pentru că defineşte numărul de luni/ ani necesari pentru ca următoarea generaţie să înceapă reproducerea şi deci, transmiterea genelor.
Teoretic, în cazul oamenilor este posibil să aibă un copil în fiecare an de la vârsta de 12 ani, rezultând 23 de copii născuți până la vârsta de 35 de ani. Ceea ce înseamnă două echipe de fotbal în curs de un deceniu și un pic. Captivant, nu? Lăsând gluma la o parte, alăptarea și multe alte aspecte din viața femeii reduc considerabil numărul amintit anterior la 10-12 copii, ceea ce este deja o provocare majoră știind că probabilitatea de supraviețuire la oameni depinde direct de îngrijirea atentă pe care părinții o oferă celor mici.
Așadar, pentru a crește șansele de supraviețuire a nou-născutului, o rată de maternitate redusă pare importantă, având în vedere că și viața mamei la nașterea copiilor poate să fie pusă în pericol. Știm deja că riscul de complicații la naștere crește odată cu vârsta femeii, atât pentru ea, cât și pentru bebeluș. Iar acest lucru nu este observat la majoritatea mamiferelor care pot avea pui până la sfârșitul vieții.
Totuși, dacă mama moare, probabilitatea ca toți copiii rămași să supraviețuiască este relativ mică. Un astfel de fenomen a fost observat doar la orci, numite balene ucigașe unde fiii rămân în preajma mamei care nu se mai reproduce pentru a-i îngriji, și astfel pentru a maximiza transmiterea genelor către generația următoare. La fel ca oamenii, femelele orci nu se mai reproduc în preajma vârstei de 40 de ani, dar acestea pot trăi până la 90 de ani. Din păcate, când mama orcă moare, supraviețuirea fiului ei scade enorm, iar aici intervine „ipoteza bunicii‟. Această perspectivă este susținută de experții în evoluție care recunosc valoarea de a avea nu numai mama, ci și bunica prezentă pentru a împărți povara creșterii copiilor. Cumva, vorba aia din popor: „este nevoie de un sat întreg pentru a crește un copil‟ este confirmată de natura însăși, nu-i așa?
Dar ce este ipoteză bunicii? Ei bine, aceasta reprezintă o excepție rară în care animalele care nu se mai reproducă măresc supraviețuirea urmașilor generației următoare dedicându-le toată energia pentru a-i hrăni și pentru a-i proteja.
Totuși, dacă fertilitatea scade după 35 de ani, de ce menopauza nu se instalează mai devreme? Simplu! Pentru că ar fi catastrofal pentru sănătate! Hormonii ovarieni produși în timpul ciclului regulat al ovarelor sunt extrem de importanți pentru oase și sistemul cardiovascular.
Deci, infertilitatea poate să fie un lucru benefic, dar nu și menopauza pentru ultima perioadă de viața a femeilor. Aceasta pare să fie explicația logică pentru creșterea infertilității induse de aneuploidie, care începe pe măsură ce ceasul biologic feminin ticăie în jurul vârstei de 30, iar hormonul uman de creștere (hGH) scade. Totuși, nu se justifică beneficiul menopauzei care apare la specia umană, deoarece este clar că reduce durata de viață, deși se cunoaște că femeile trăiesc mai mult decât bărbații.
Momentul menopauzei naturale este un indicator clinic important al longevității, dar și al riscului de mortalitate. O posibilă explicație ar putea fi aceea că menopauza poate scădea activitatea sexuală, permițând partenerului de sex masculin să continue reproducerea cu alte femele, dar treaba asta este atât de speculativă încât, nu poate fi încadrată nici măcar antropologic, dar apoi medical.
În concluzie, ovarele îmbătrânesc mai repede decât alte organe, iar motivul exact nu se cunoaște. Totuși, mâncarea curată, eliminarea disruptorilor endocrini din viața de zi cu zi, sportul pot să fie niște linii ajutătoare pentru ca instalarea menopauzei să fie cât mai târzie, iar fertilitatea să crească sau cel puțin să nu scadă prea acut odată cu înaintarea în vârstă.
***
Sursă materiale:
https://www.drmax.ro/articole/ovare-functii-rol-afectiuni-asociate
https://my.clevelandclinic.org/health/body/22999-ovaries
https://www.cdc.gov/nchs/fastats/life-expectancy.htm
https://www.synevo.ro/estrogenul-si-emotiile-femeilor/
https://www.biorxiv.org/content/10.1101/2022.05.18.492547v1
Sursă foto: pexels.com