Bunul simț în vacanță: cum să nu lași o dâră de dezastru în urma ta când stai la hotel sau într-o casă închiriată
Se zice că adevăratul caracter al unui om se vede atunci când nu-l privește nimeni. În vacanță, de pildă, când suntem departe de privirile indiscrete ale vecinilor și am evadat în sfârșit din cotidianul agitat. Ai ajuns la hotel sau într-o casă închiriată, dai buzna în cameră, arunci valizele și te simți ca acasă. Perfect! Dar cum te comporți cu acest “acasă” temporar? Oare ești genul care la final lasă în urma sa un peisaj apocaliptic demn de un film de acțiune sau cineva care respectă efortul altora și își încheie vacanța fără a transforma spațiul într-o groapă de gunoi?
Nu mi-a venit întâmplător ideea acestui articol pe care îl scriu dintr-o splendidă casă de vacanță, din vârf de deal. La sosire am studiat toate cartolinele cu mesaje despre utilizarea spațiului. Una în special mi-a trezit interesul și dorința de a scrie cele ce vei urma să citești.
EXACT! Ai grijă la hotel sau în casa închiriată de lucruri așa cum ai grijă și la tine acasă de ele. Și în completare aș mai spune, și lasă după tine totul civilizat. Tot ca la tine acasă. 🙂 Simt nevoia să scriu acest articol deoarece astfel de atenționări nu sunt întâmplătoare. Sunt oameni care efectiv lasă dezastru. Știu asta de la prieteni care activează în HoReCa și mi-au spus povești … pe c are nu vrei să le auzi. Așa că azi las aici acest articol și vă rog să îl distribuiți ca să ajungă la cât mai multă lume! Astfel ne putem crea o viață mai frumoasă unii cu alții și avem un motiv mai puțin ca să ne plângem.
Regula de aur: nu te comporta ca și cum ar veni uraganul după tine**
Hai să începem cu o realitate simplă: indiferent cât de mult plătești pentru cazare, nu e nicio scuză să lași în urma ta mizerie. Da, echipa de menaj e acolo să facă ordine și să te primească în fiecare zi cu un pat făcut și prosoape curate, dar asta nu înseamnă că trebuie să tratezi locul ca pe o groapă de gunoi personală. Crede-mă, nimeni nu vrea să găsească prosoape ude aruncate pe podea prin cameră (se lasă pe jos ce-i drept, grupate la baie – știți că sunt acele mesaje în hoteluri care îți spun că dacă vrei prosop curat să-l lași pe jos pe cel utilizat), sticle goale împrăștiate pe toate suprafețele și resturi de mâncare ce tronează pe masa din living. Plus mizerie de toate felurile.
Câteva exemple concrete care să te pună pe gânduri:
Resturi de mâncare prin pat. Da, pizza la pat sună grozav, dar nu trebuie să faci firimituri printre așternuturi de parcă ai hrăni porumbeii. Patul nu e o tavă! Acasă mănânci în pat? Poate doar când ești bolnav/ă.
Gunoiul împrăștiat ca după un festival. Nu, nu suntem la Untold (oricum nici acolo nu văd de ce nu ai utiliza coșurile de gunoi). Dacă ai terminat cu o cutie de bere, e perfect normal să o duci la coș, nu să o lași pe jos, ca un tribut adus zeilor leneșilor.
WC necurățat. Este un subiect delicat și rușinos … pentru cine nu știe să curețe după sine. Am mai ridicat această problemă în online, remarcând că la toaletele publice, în special la cele ale femeilor (că pe acelea le văd :)) este foarte multă lipsă de civilizație. La cazare sunt sigură că nu e vreo excepție.
Mobilă și obiecte stricate. Și aici nu mă refer la accidente în care ți-a scăpat un pahar și s-a spart, ci la stricăciuni de tip vandalizare: zgârieturi cu cuțitul/briceagul pe masă, pete de la paharele ude (Doamne, mă scot efectiv din sărite), țigări stinse de mobilă.
Și probabil că imaginația mea este relativ redusă atunci când mă gândesc la ce dezastru lasă unii după ei.
Un pic de civilizație nu strică: Cum să te comporți responsabil
E simplu: gândește-te că orice loc în care stai ar trebui să fie la fel de curat ca și cum ar urma să-l folosești din nou a doua zi. Poate că e vorba de cei 10 pași în plus pe care i-ai putea face până la coșul de gunoi sau despre a lăsa prosoapele într-un loc ordonat. Chiar dacă la final va veni echipa de curățenie, nu înseamnă că e ok să testezi limitele haosului. O cameră dezordonată nu e un premiu pentru femeia de serviciu, ci un semn că, undeva, s-au pierdut niște lecții de bun-simț.
De ce bunul simț la hotel sau în casele închiriate spune mai multe despre tine decât despre prețul cazării?
Faptul că cineva plătește 50 de euro pe noapte sau 1000 nu face o diferență în ceea ce privește caracterul. Ai putea să stai într-un palat de șapte stele sau într-o cabană umilă și, la sfârșitul zilei, tot ce contează e cum lași locul după ce pleci. Oamenii educați știu că efortul de a menține curățenia într-un spațiu comun e un semn de respect, nu doar față de cei care vin după tine, ci și față de cei care au grijă de locul respectiv.
Cum să fii un musafir civilizat și apreciat oriunde ai sta:
Nu transforma patul în trambulină. Oricât de tentant ar fi să sari în pat de bucurie, nu uita că nu e patul tău de acasă. Așternuturile nu sunt niște parașute pe care să le arunci în toate direcțiile.
Folosește prosoapele responsabil. Nimeni nu are nevoie de 5 prosoape ude aruncate pe jos. Dacă ai nevoie de unul pentru păr și altul pentru corp, ok, dar nu transforma baia într-o mini-spălătorie.
Fă puțină ordine înainte de plecare. Niciodată nu strică să îți aduni lucrurile, să duci gunoiul la coș și să lași măcar o impresie că nu ai fost un mic dezastru ambulant.
Lasă locul la fel de frumos cum l-ai găsit. Închiriezi o vilă superbă în Toscana sau o mică garsonieră pe litoral? Adevărații călători își aduc aminte că locul pe care l-ai folosit merită să rămână într-o stare plăcută pentru cei care vin după tine.
Bunul simț călătorește cu tine.
De câte ori te cazezi undeva, amintește-ți că în vacanță ești temporar într-un loc în care altcineva și-a pus timpul, munca și energia pentru a-ți face șederea cât mai plăcută. Modul în care lași locul după ce pleci spune mai mult despre tine decât ar putea-o face orice check-out în grabă. Iar bunul simț nu costă nimic, dar valorează enorm. Așa că data viitoare când te cazezi, fie că ești într-o căsuță de poveste din munți sau într-un hotel luxos, nu uita să fii civilizat. Și poate chiar lasă un bilet de mulțumire pentru personalul de curățenie. De ce nu?
***