#womenempowerment: Drepturile femeii în România și tot ce trebuie să știi despre acestea

Femeia este o luptătoare, asta-i clar! Nu e nevoie să fii Xena, prințesa războinică, nici Michelle Obama sau Oprah Winfrey pentru a schimba mentalități. Trebuie doar să fii bine informată și să te autoeduci pentru a face alegerile potrivite. În România există frica de gura lumii, iar femeile încă nu beneficiază de aceleași oportunități economice pe care le au bărbații. Analfabetismul funcțional este în picioare, iar educația sexuală, cel puțin în mediul rural rămâne o provocare.

Cu două secole în urmă, statutul social al femeii în România era practic inexistent. Cu foarte puține resurse la dispoziție și educație limitată, destinul multor femei se arăta sumbru în societatea românească de la sfârșitul secolului XIX. Noroc cu o mână de femei curajoase, istețe și determinate care au militat pentru schimbare. Mișcarea sufragetelor care au luptat pentru drepturile politice ale femeilor conține de fapt, împlinirea acestora ca ființe autonome și libere.

În țara noastră, femeile au obținut drept de vot și de a fi alese la alegerile locale în 1929. În acest moment, doar anumite categorii de femei „s-au bucurat” parțial de drepturi politice. În perioada lui Carol al II-lea, li s-a recunoscut și dreptul de a vota, nu doar de a fi alese. Dar crezi sau nu, femeile în România au putut cu adevărat să voteze abia în anii ‘90. Șocant, așa-i? Azi, ca femei ne bucurăm de libertate și independență fără să cunoaștem sacrificiile pe care strămoașele noastre le-au făcut.

Conversațiile despre egalitatea de șanse între bărbați și femei s-au dezvoltat odată cu apariția conceptului de drept al omului. Cu toate acestea în 2020, multe reprezentante ale sexului frumos nu cunosc drepturile femeii, adică propriile drepturi, probabil rezultatul unei educații precare și a lipsei de informare.

Cred cu tărie că informația este putere, de aceea este esențial să citești și să reții care sunt drepturile femeii prevăzute în Constituția României:

• dreptul femeii de a deține funcții și demnități publice, civile și militare
• dreptul femeii la egalitatea de șanse, dreptul de a nu fi discriminată

Orice fel de comportament pasiv sau activ care favorizează sau defavorizează într-un mod nejustificat, o persoană sau o comunitate reprezintă discriminare. Știai că tratarea inegală a femeilor, comportamentul degradant și negativ în comparație cu bărbații este discriminare pe bază de gen?

• drepturi egale în familie

Femeia și bărbatul au drepturi egale hotărând de comun acord în ceea ce privește căsătoria, cât și exercitarea drepturilor față de copii. De altfel, bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt comune pentru soți.

• șanse egale între bărbați și femei pe piața muncii

Potrivit Comisiei Europene, româncele câștigă în medie cu 25% mai puțin decât bărbații. De altfel, diferența dintre sexe este mai mică la începutul carierei. Dar asta se schimbă, crescând gradual cu nivelul de educație și vârstă. Participarea femeilor pe piața muncii are un efect pozitiv asupra economiei, iar în U.E. rata de ocupare a forței de muncă în rândul acestora este mai ridicată ca niciodată. Speranță există!

• protecția maternității la locul de muncă

Femeia beneficiază de concediu și indemnizație pentru maternitate.

• concilierea vieții de familiei cu cea profesională
• dreptul la educație

Mă bucură să știu că numărul româncelor care aleg să aibă studii superioare este mult mai mare în comparație cu bărbații. Dar în același timp, mă întristează să aflu că funcțiile de conducere sunt dominate încă de bărbați.

• măsuri de protecție ale femeilor, victime ale violenței

Violența împotriva femeilor este pentru mine una dintre cele mai mari dificultăți ale erei moderne. Sunt de părere că oricine trebuie să se simtă în siguranță alături de cei dragi, la locul de muncă, în public sau în online.

U.E. a lansat de curând inițiativa Spotlight, un program internațional de colaborare cu ONU care are ca scop eliminarea oricăror forme de violență împotriva femeilor. Campania #WithHer lansată anul acesta de Uniunea Europeană este o altă inițiativă care contestă stereotipurile de gen. Acestea alimentează în prezent violența împotriva femeilor, nu doar în România și Europa, cât peste tot în lume.

Dacă te-ai lovit de o situație de abuz, hărțuire sexuală sau violență află că nu ești singură! În acest moment ai nevoie de susținere. Dacă nu o găsești în familie sau în grupul de prieteni există multe asociații în România care îți apără drepturile și te țin departe de agresor.

Din păcate, multe victime ale violenței refuză să vorbească, abia în ultimul ceas. Nu îți lăsa propria siguranță pentru mai târziu. Tu ești cea mai importantă!

De aceea este nevoie de o transformare radicală a mentalității!

Ce trebuie să faci dacă ești victimă a violenței

• nu (mai) tolera abuzurile de orice fel din partea agresorului
• vorbește deschis, fără rușine cu apropiații sau cu o persoană de încredere
• sună la 112
• contactează fundații/ asociații unde psihologi, juriști, avocați specializați în activități de combatere a violenței te pot sfătui în demersul tău
• mergi în unități de primiri urgență/ Institutul de Medicină Legală dacă ai suferit răni. De recomandat este să obții cât mai repede certificatul medico-legal de constatare a agresiunii
• obține, după caz ordin de protecție
• contactează, după caz Protecția Copilului
• apelează la instanța de judecată„Un copil, un învățător, o carte și un stilou sunt suficiente pentru a schimba lumea‟, spunea Malala Yousafzai. Educația este piatra de temelie al unui popor. Aici este punctul zero. Aici se formează valorile, comportamentele și caracterele viitorilor adulți.
  Dezbateri publice, cât mai multe campanii de conștientizare a drepturilor femeii în mediul online și mass-media sau educație sexuală în școli pot să fie începutul conștientizării sociale de care avem atâta nevoie. Sesizarea abuzurilor și încrederea în autorități că te vor ajuta este un alt pas spre vindecare personală.
  Sursă foto: Pexels

***