#OneYearHealthChallenge: Răspunsurile la toate întrebările despre răceală și gripă de la dr. Angelica Vişan, coordonator secția de copii 11 Institutul ”Prof.Dr. Matei Balș”

Chiar dacă suntem la final de sezon gripal, iată câteva concluzii pe care le putem trage pentru că sănătatea este subiectul zilei, cel care ne frământă constant și generează discuții, informații mai mult sau mai puțin reale, supoziții de tot felul. În acest context este esențial să căutăm răspunsurile la întrebările despre răceală și gripă la cei care știu despre ce vorbesc, adică la medici. Cu mult noroc și recunoștință, am reușit să discut despre răceală și gripă la copii cu dna. Dr. Angelica Vișan, coordonator al secției de copii 11 din cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balş” din Bucuresti și asistent universitar UMF Carol Davila.

Cum facem diferența între cele două afecțiuni, care este conduita corectă în caz de gripă și ce tratament primesc copiii aflați din acest interviu pe care vă rog să îl citiți cu atenție.  

La început de an ne întâlnim cu doi « prieteni » vechi, răceala și gripa. Nu este aproape niciodată o întâlnire plăcută pentru că ne cam dau bătăi de cap. În special pentru că nu prea știm să facem diferența între cei doi termeni. Doamna doctor, vă rog să ne lămuriți. Ce este răceala și ce este gripa? Cum se diferențiază?

”Răceala” este o formă ușoară de infecție a căilor respiratorii superioare, întrucât afectează doar mucoasa naso-farigiană. Este determinată de virusuri ce aparțin mai multor clase ( rinovirusuri, coronavirusuri, adenovirusuri, mixovirusuri) ce sunt diferite de virusurile gripale. Numită și guturai, este o afecțiune foarte contagioasă, care are evoluție autolimitantă. Manifestările clinice sunt reprezentate de febră moderată, obstrucție nazală, strănut, coriză (n.r. Inflamare a mucoasei nazale), durere faringiană (”în gât”), tuse iritativă. Uneori pacienții pot prezenta hiperemie conjunctivală (ochi roșii), dar și diminuarea gustului sau mirosului.

Gripa este de asemeni o infecție virală foarte contagioasă care afectează căile respiratorii superioare și inferioare, dar produce și manifestări sistemice. Debutează brusc, cu febră înaltă, (39 – 40⁰C), cu modificarea stării generale, cefalee intensă, dureri ale globilor oculari, mialgii (dureri musculare), artalgii (dureri articulare), fatigabilitate (oboseală accentuată). Manifestările respiratorii cuprind rinoree, disfagie, disfonie (răgușeală) și tuse, care este inițial uscată, intensă, obositoare, dureroasă. După câteva zile, devine productivă, datorită secrețiilor bronșice. Uneori, în special la copii, gripa produce și manifestări digestive: greață, vărsături, inapetență, diaree.

Oare putem pune singuri copilului un astfel de diagnostic acasă sau trebuie mers neapărat la consultație?

Un diagnostic de boală infecțioasă este susținut cu 3 argumente: epidemiologic, clinic și de laborator.

Criteriul epidemiologic se referă la contextul general în care a debutat afecțiunea. Vom pune întrebări țintite, prin care vom afla dacă în familie sau în colectivitate sunt cunoscute cazuri asemănătoare sau dacă a călătorit în zone unde s-au raportat cazuri confirmate. Și bineînțeles, atunci când ne aflăm în perioadă de epidemie declarată de autoritățile sanitare, este mult mai ușor să avem suspiciunea bolii respective. Este bine să întrebăm dacă persoana este vaccinată, pentru că astfel putem exclude acel diagnostic.

Criteriul clinic se referă la tabloul simptomelor descrise de pacient sau de aparținătorii lui, așa cum l-am conturat mai sus. Uneori acesta este foarte sugestiv, fiind suficient pentru a ne orienta spre diagnosticul de gripă. Dacă în plus ne aflăm în timpul epidemiei, așa cum suntem acum, suspiciunea este justificată!

Testele de laborator au menirea de a aduce confirmarea, stabilind cu certitudine etiologia, respectiv tipul de virus ce a declanșat acest tablou clinic. Există teste rapide, efectuate la camerele de gardă, și teste genetice, mult mai precise, dar și mult mai costisitoare.

Așadar, anamneza atentă și examenul clinic sunt suficiente pentru stabilirea diagnosticului de gripă, nefiind absolut necesară testarea.

Astfel, uneori familia este foarte ”orientată” asupra diagnosticului. Este bine să solicite însă consultul medicului de familie dacă starea pacientului este modificată și dacă nu se știe care este tratamentul necesar.

Cât de contagioasă este fiecare dintre aceste boli?

Ambele afecțiuni sunt deopotrivă foarte contagioase, deoarece se transmit pe cale aerogenă, adică prin aer. Prin tuse, strănut și chiar vorbind, pacienții elimină particule de mici dimensiuni ce contaminează aerul din încăpere și suprafețele pe care se așează. De aceea este foarte important să aerisim camerele și saloanele de spital, să dezinfectăm obiectele din jur și să ne spălăm pe mâini cât mai des și mai corect.

La televizior și în presă se vorbește cu panică în glas despre gripă. De ce este atât de înspăimântătoare? Chiar toată lumea trebuie să stea cu frica de ea? Sau este bine delimitată categoria pacienților cu risc? Care ar fi aceștia?

Panica nu este bună în nici o situație! Despre felul în care presa difuzează informația, nu comentez. Este foarte important rolul presei în procesul de creștere a nivelului de educație a populației, în cazul nostru referindu-ne la educația sanitară. Informarea corectă este vitală astfel că modul în care sunt transmise informațiile este de o deosebită importanță.

Gripa este o afecțiune ce poate evolua sever și se poate transmite foarte ușor în populație. De aceea trebuie instituite măsuri clare de limitare a extinderii epidemiei. Grupele aflate la risc de a dezvolta forme severe de boală sunt reprezentate de vârstele extreme – copiii mici și persoanele vârstnice, pacienții cu boli cronice, cei cu afecțiuni maligne, cei cu imunitatea scăzută, dar și personalul medical.

Cum pot să îmi protejez familia de a face gripă?

Pentru a ne proteja familiile și prietenii, trebuie să respectăm recomandările personalului medical. Cea mai eficientă măsură de protecție – în cazul gripei, care produce complicații severe și are o rată înaltă a mortalității – este vaccinarea. Se recomandă vaccinarea pacienților aflați la risc sau, atunci când nu se poate, vaccinarea membrilor familiilor lor, pentru a le asigura o protecție indirectă.

Alte măsuri de prevenție sunt reprezentate de: izolarea persoanei bolnave, pentru a reduce numărul de cazuri din familie, și respectarea măsurilor de igienă. Acestea cuprind reguli de reducere a contaminării mediului din jurul persoanei bolnave cu picăturile minuscule provenite din căile respiratorii. Trebuie să ne acoperim nasul și gura cu șervețele de unică folosință atunci când strănutăm și să tușim în plica cotului, ferindu-i pe cei din jur de explozia de particule pe care le eliminăm în acele momente. Dacă ne acoperim gura cu mâinile, acestea vor fi contaminate și vor transmite mai departe agenții patogeni pe toate suprafețele și tuturor persoanelor pe care le vor atinge. Sunt câteva măsuri extrem de simple, care trebuie să ne intre în reflex!

Aceste măsuri de prevenție sunt general valabile pentru toate infecțiile respiratorii. Pentru gripă în mod deosebit mai există ca măsură de protecție și profilaxia cu un anumit medicament, care se va administra la recomandarea medicului persoanelor aflate în contact cu cazuri confirmate.

Pentru ca ştiu că sunteţi un specialist în sănătate care utilizează în practica zilnică homeopatia, cum se împacă/ îmbină cele două metode terapeutice în tratamentul răcelilor şi al gripei?

Ca medic infecționist, recomand toate măsurile terapeutice și profilactice pe care ni le pune la dispoziție medicina clasică. Dar având competența de homeopatie, uneori, când mi se solicită, recomand la externare și tratament homeopatic și gemoterapic. Din punctul meu de vedere, medicina clasică se poate îmbina armonios cu medicina complementară, din asocierea lor cel ce câștigă fiind pacientul. Remediile homeopate alese cu atenție au menirea de a crește forța vitală și de a stimula recuperarea organismelor afectate de boală.

Cum se poate întări imunitatea în sezonul rece cu ajutorul medicamentelor homeopatice? Cum trebuie administrate acestea?

Pentru prevenția formelor severe de infecții respiratorii, eu recomand cel mai des scheme de produse gemoterapice. Dintre produsele homeopate sunt cele celebre 🙂 care se pot administra și în scop profilactic.

Dar dacă în casă copiii sunt gripați, eu am cum să scap?

Așa cum am spus anterior, pentru prevenția gripei avem la dispoziție vaccinul antigripal. La acestea se adaugă celelalte măsuri profilactice legate de igienă: îngrijirea micuților pacienți încercând să evităm răspândirea virusurilor către ceilalți membri ai familiei, prin igiena mâinilor, aerisirea frecventă a camerelor, folosirea corectă a șervețelelor și a obiectelor de uz casnic.

Și pentru că am menționat vaccinul, cine trebuie să se vaccineze și de ce?

Este demonstrat prin nenumărate studii că virusul gripal produce complicații severe persoanelor cu boli cronice, cu imunitate scăzută, gravidelor, copiilor și vârstnicilor. Noi ne confruntăm cu aceste cazuri. Când ajung în situațiile respective, oamenii regretă că nu s-au vaccinat! Ca medic infecționist nu pot să nu recomand vaccinarea, nu pot fi de acord cu acest curent ”anti-vax”- cum îl numim noi.

Vaccinul antigripal este o garanție că nu ne vom îmbolnăvi? Are și efecte adverse? Care ar fi ele?

Efectele adverse ale vaccinurilor sunt minore comparativ cu manifestările produse de boală. Este vorba despre dureri la locul de injectare sau o ușoară stare febrilă. Eu personal anul acesta am tolerat foarte bine vaccinul antigripal, fără efecte adverse și am fost foarte bine protejată. În condițiile în care consult zilnic copii cu gripă, deci sunt foarte expusă!

Vreau să mă vaccinez. Unde fac asta? Cum aleg vaccinul dacă el este oferit de mai mulți producători farmaceutici? Există unele mai bune și altele mai puțin bune?

Eu cunosc 3 variante comerciale de vaccinuri antigripale. Nu am preferință legată de vreo firmă anume, deci fiecare a luat ce a găsit, le-am recomandat deopotrivă pe toate.

Care este tratamentul răcelii? Dar al gripei?

Tratamentul răcelii este simptomatic. În primul rând se recomandă menținerea unei hidratări adecvate, în condițiile în care copilul refuză alimentația și primește lichide cu dificultate. Simptomaticele sunt antitermice în special: ibuprofen, paracetamol, algocalmin, diclofenac (supozitor). Se administrează picături pentru dezobstrucție nazală, spray-uri pentru durerile faringiene, vitamina C – zilnic.

În plus, la această medicație se adaugă în cazul gripei tratamentul antiviral, care este prescris de către medic, în funcție de greutatea copilului.  

Ce complicații pot apărea? Care este momentul în care Dvs. ați recomanda părinților să meargă la doctor cu copilul, având în vedere că la camera de garda se poate sta foarte mult în așteptare, copilului nu-i este bine… totul este un chin. Plus de asta există riscul de a-i infecta și pe alții.

Complicațiile gripei sunt multiple, iar unele pot îmbrăca forme severe. Complicațiile aparatului respirator sunt pneumonia, bronho-pneumonia, insuficiența respiratorie. Complicațiile ORL sunt reprezentate de otită, laringită, angină. Sunt frecvent întâlnite complicațiile sistemului nervos: convulsiile febrile, reacția encefalitică sau encefalita. Cele mai severe forme ale acestor complicații pot duce la deces, gripa având o rată a mortalității semnificativă, deloc de neglijat.

Formele ușoare de îmbolnăviri pot fi îngrijite la domiciliu. Desigur, primul drum va fi la medicul de familie. Acesta va face primele recomandari privind schema de tratament. Spitalul este destinat cazurilor care nu au avut evoluție favorabilă cu medicația administrată sau au dezvoltat complicații. Părinții intrați în panică au stat ore în șir în camerele de gardă, expunându-și inutil copiii la contacte cu alte cazuri. 

Pneumonia este una dintre complicațiile care survin în timpul gripei. Când auzi pneumonie te cam sperii ca părinte. Totuși se face o diferență între tipurile de pneumonie, unele mai superficiale, altele mai serioase?

Pneumonia este o complicație frecventă a gripei. Pneumonia interstițială este o formă relativ ușoară de pneumonie, în care uneori nu se aud raluri, dar există modificări radiologice.

Pneumonia cu componentă bronho-obstructivă este o formă în care expirul este prelungit, respirație este îngreunată. Sugarii pot prezenta bronșiolite, în care de asemeni respirația este rapidă, dificilă, se observă tiraj suprasternal sau intercostal. Cele mai severe forme ale acestor complicații evoluează spre insuficiență respiratorie, în care copilul geme, respiră foarte greu, prea repede (tahipnee) sau prea rar (bradipnee), prezintă cianoză peri-oro-nazală, bătăi ale aripilor nazale, balans toraco-abdominal. Astfel, formele ușoare de afectare a aparatului respirator se pot trata la domiciliu, formele severe se vor trata în spital, uneori chiar în secțiile de terapie intensivă.

Cât timp trebuie să stea acasă copilul atunci când răcește sau face gripă? Până când este contagios?

Contagiozitatea este de 1-2 zile anterior debutului clinic și se menține încă cca.7 zile după debut. Este bine să ținem copiii izolați la domiciliu toată această perioadă.

Ascultă părinții aceste sfaturi? 🙂

Părinții nu respectă întotdeauna aceste recomandări… e doar ”sfatul medicului”, decizia le aparține, iar consecințele se răsfrâng asupra întregii populații… spiritul civic nu este prea bine dezvoltat la noi…

Dacă nu aţi fi fost medic, care credeţi că ar fi fost profesia care v-ar împlini?

Pe lângă profesia de medic, sunt și cadru universitar, deci am și profesia de cadru didactic și cred că acestea se îmbină armonios în viața mea. Nu mă văd făcând altceva, am încercat să fac acest ”exercițiu de imaginație”, dar nu mă văd în altă ipostază…

Cum arată o zi din viaţa omului Angelica Vişan?

O zi obișnuită începe foarte devreme, la ora 5,45. Plec de acasă la 6,45, ajung la sital la 7,30… și plec înapoi spre casă în jurul orei 15. După-amiaza, pe lângă activitățile gospodărești, am de lucru la prezentările pentru conferințe sau la lucrările pentru studenți. Mă străduiesc să îi ajut pe copiii mei la lecții (mai rar în ultima vreme), iar uneori (tot destul de rar) merg la o sală de sport. Ar trebui ca sportul să facă tot mai mult parte din viața noastră. Dacă am timp pentru activități care îmi fac mare plăcere, atunci citesc, văd un film sau merg la o piesă de teatru.  Îmi place și să tricotez, dar nu prea mai rămâne timp… pentru că ziua are doar 24 de ore, iar eu dorm maxim 6 ore pe noapte.

#OneYearHealthChallenge este o campanie de informare medicală corectă de la experți către pacienți. Aceasta abordează teme de interes pentru diverse afecțiuni și probleme de sănătate cu care se confruntă fiecare om măcar o dată în viață, personal sau în anturajul său, pe baza experienţei specialiștilor, a practicilor medicale şi a studiilor realizate până în prezent. Proiectul se va desfășura pe parcursul întregului an 2020 și este realizat în colaborare cu Boiron România.

***