Now Reading
Cum să scapi de lucrurile pe care nu le mai folosești fără regrete

Cum să scapi de lucrurile pe care nu le mai folosești fără regrete

Mi s-a întâmplat și mie, ți s-a întâmplat și ție… cu toții am fost și posibil să fim în continuare în această situație. Adunăm o mulțime de lucruri în casele noastre, de la haine la tot felul de electrocasnice (nefuncționale), cutii și pungi (să nu-mi spuneți că nu ați avut măcar la un moment dat o pungă mai mare pentru pungile mai mici). Și ne aglomerăm spațiul cu ele, găsind tot felul de scuze: „sigur o să-l mai port la vară”, „lasă-l aici că sigur o să ne mai folosească la un moment dat”, „Cum să-l arunc? Am dat o grămadă de bani pe el!”. Recunoști replicile astea? Perfect, pentru că acum e timpul să scapi de ele.

E greu să ne debarăsăm de lucrurile de care nu mai avem nevoie, mai ales dacă au însemnat ceva pentru noi la un moment dat. Dar n-ar fi minunat să avem o casă mai puțin ticsită, cu mai mult spațiu pentru obiectele de care chiar ne folosim…. și ele în plină înmulțire? Ba da!!

Și americanii au problema asta, așa că s-au gândit la o metodă prin care să-i ajute pe oameni să scape mai ușor de lucrurile inutile, țintind în câteva direcții. Metoda se numește The Declutter Formula sau RFSAR și are la bază următoarele idei:

Recency (recența): „Când am purtat/folosit ultima dată acest obiect?”

Frequency (frecvența): „Cât de des port/folosesc acest lucru?”

Acquisition cost (costul de achiziție): „Cât de scump a fost acest obiect? / Cât de greu mi-a fost să-l obțin?”

Storage cost (cost de depozitare): „Cât spațiu îmi ocupă și cât mă costă menținerea lui?”

Retrieve cost (cost de reparație): „Cât mă costă să-l repar?”

Dacă răspunsurile sunt de genul acesta…

Recency (recența): „Când am purtat/folosit ultima dată acest obiect?” -> „Acum mult timp, un an sau doi…”

Frequency (frecvența): „Cât de des port/folosesc acest lucru?” -> „Foarte rar sau deloc”

Acquisition cost (costul de achiziție): „Cât de scump a fost acest obiect? / Cât de greu mi-a fost să-l obțin?” -> „Pot face rost de ceva similar foarte repede”

See Also

Storage cost (cost de depozitare): „Cât spațiu îmi ocupă și cât mă costă menținerea lui?” -> „Mult”

Retrieve cost (cost de reparație): „Cât mă costă să-l repar?” -> „Mult”

… cred că îți dai și tu seama că e complet inutil să păstrezi acel obiect, pe care e clar că, dacă nu l-ai folosit într-un an, nu o să te mai apuci să-l folosești de acum înainte. Sau să îl porți.

Pe lângă asta, eu am câteva mici trucuri atunci când vine timpul să mai scap de lucrurile din casă și, mai ales, de cele din șifonier.

  • Dacă intervine atașamentul emoțional (în cazul hainelor se manifestă puternic), încerc să mă gândesc că le pot dona și că cineva se va bucura de acele lucruri infinit mai mult decât mine (sunt organizații precum Salvați Copiii, Samusocial – dedicată persoanelor fără adăpost, școli, case de copii sau centre de plasament, în cazul în care vrei să donez haine pentru cei mici sau cei mari, dar mai puțin norocoși. Primesc haine, rechizite, diferite obiecte electrocasnice…  Schimbi televizorul sau orice alt obiect care încă funcționează? Dă-l mai departe!).
  • Apoi, încerc să îmi creez mental o imagine a spațiului pe care îl golesc… nu că ar arăta mai bine? Sau de ce nu, îmi imaginez ce lucruri folositoare pot depozita acolo pentru a putea aerisi alte spații ale casei.
  • În plus, dacă ai nevoie de bani și ai câteva lucruri pe care le-ai luat doar așa, din impuls, că de folosit oricum nu prea le-ai folosit, le poți vinde pe site-urile specializate și, cu banii obținuți, îți poți cumpăra obiecte cu adevărat utile.

Mie îmi place la nebunie să arunci chestii inutile. Simt apoi că respir și mă ajută să mă concentrez mai bine. Dar și eu mai am mult de lucru la acest capitol. 🙂 Așa… Te-am convins? Minunat, pentru că e timpul să te apuci de curățenia… de primăvară!

***

View Comments (2)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

© 2020 Doer. Toate drepturile rezervate. Made by 360advertising.

Scroll To Top