Idei simple pentru a combate risipa alimentară

December 1, 2020

Risipim, știu! Risipim mult, enorm! Și nu venim cu texte de genul ”și cei din Somalia nu au ce mânca și noi aruncăm mâncarea la gunoi”, chiar dacă sunt adevărate. Personal, atunci când arunc mâncarea am de fiecare dată un sentiment de vinovăție, am impresia că iar am greșit ceva pe undeva. Este imposibil să estimezi exact, dar totuși putem încerca să fim atenți la acest aspect, să ne facem propriile noastre ”statistici”. Adevărul este că atunci când aruncăm mâncarea la gunoi, de fapt aruncăm timpul și banii noștri. Ce păcat, nu-i așa? Iată în continuare câteva idei simple şi eficiente pentru a combate risipa alimentară.

În România o treime din alimente ajunge la gunoi

Potrivit studiilor Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, anual, la nivel global, 1,3 miliarde de tone de mâncare sunt aruncate, în timp ce în România o treime din alimente ajunge la gunoi. Aruncăm în jur de 30% din cantitatea totală de alimente pe care o cumpărăm şi, mai mult, risipa alimentară a crescut din cauza cumpărăturilor din panică.

Este îngrijorător câtă mâncare se aruncă zilnic, este inuman și josnic să nu ne pese deloc de acest aspect. Mâncarea este o resursă, ea ne ajută să existăm, ne hrănește și ne ține sănătoși. Nu ne putem gândi la mâncare ca la o sursă inepuizabilă. Adu-ți aminte câtă mâncare ai aruncat azi. Acum gândește-te la câtă mâncare ai aruncat săptămâna asta. Da, nu uita de ciorba aia de care ai tot fugit câteva zile și a ajuns în vasul wc. Și fructele alea puțin stricate, unde au ajuns? Puțin pătate, merele uneori ajung la gunoi deşi sunt încă bune de mâncat. Bananele mai negre, nu mai zic!! Parcă ne și plictisim de câte ori le vedem în fructiera de pe masă, vrem altele proaspete și ademenitoare. Cumpărăm mereu ”să fie” fără să simțim poftă, avem ”ritualuri” de cumpărături, ne place să avem frigiderul și cămara mereu pline.

Copiii în general fug de fructele stricate și imperfecte

În general copiilor nu le place să pună în gură un măr mai zbârcit sau o banană ușor maronie într-o parte. O decojesc, nu le place, iar noi, părinții nu o mâncăm întotdeauna pentru că nu avem poftă, nu mai putem, suntem la cură sau mai știu eu ce… și ajunge la gunoi, inevitabil! Și poate le explici că mărul sănătos are viermișori și este imperfect, pentru că este natural, nestropit cu chimicale. Ei sunt încântați de idee, asta până trebuie să-l mănânce pe cel imperfect.

Suntem cu toții niște mofturoși, ne place perfecțiunea pe care o vedem pe rafturile magazinelor. Avem termen de comparație și fără să realizăm alegem alimentele perfecte și care tind să țină mai mult, deși suntem conștienți că nu alegem întotdeauna ce este mai sănătos, ci ce este cu aspect mai comercial. Este inevitabil și cât este de păcat!

Risipa alimentară la nivel de hypermarket-uri sau hoteluri

Este adevărat că lanțurile mari de magazine și restaurantele, având un trafic foarte mare de alimente au și cele mai mari pierderi. Dacă noi, într-un cadru de familie cu câteva persoane nu reușim să facem socoteli precise legate de cantitatea de alimente necesare, vă dați seama cât este totuși de complicat la nivel de hypermarket, restaurant sau hotel. Știm cu toții că unele alimente chiar dacă au expirat sau sunt în prag de expirare încă sunt bune.

De ceva timp încoace marile lanțuri de magazine sunt implicate în combaterea risipei alimentare și au tot felul de proiecte ”zero risipă”. Vedem cu toții în magazine rafturi cu alimente în prag de expirare la un preț redus și cu un termen scurt de valabilitate. Mulți cumpărăm de acolo, prețul este foarte tentant, deși există și riscuri legate de această marfă. Toate lanțurile mari de magazine demarează proiecte de genul ”zero risipă”, câți le pun în practică cu adevărat nu știm.

Informații despre depozitarea corectă a alimentelor

Ne place să avem fructele pe masă, în fructieră, la îndemână. Dacă nu le vedem, parcă nu există! V-ați întrebat vreodată cum este cel mai bine să le păstrăm pentru a nu se strica repede?

Majoritatea fructelor și legumelor se strică mai repede atunci când sunt stocate în medii umede sau intră în contact cu umezeala. Asigură-te că asta nu se întâmplă: adaugă șervețele de hârtie în fiecare container în care le depozitezi.

Separă legumele și fructele în funcție de temperatura recomandată. De exemplu, merele și bananele emit etilenă (hormonul produs în momentul în care acestea se maturizează) în cantități mari, de aceea este necesar să fie stocate diferențiat. Dacă un anumit fruct crește la temperaturi ridicate, poți ști cu siguranță că este recomandat să nu-l depozitezi la temperaturi joase. Păstrează banane, ananas, mango, pepeni, papaya sau nuci de cocos într-un bol separat, în afara frigiderului.

Există și fructe pe care este recomandat să le păstrezi la temperaturi mai joase, în frigider. Printre ele se regăsesc merele, perele, afinele, strugurii sau portocalele. Există și alimente care pot fi stocate în ambele medii. De exemplu, în cazul în care cumperi avocado, este recomandat să le lași în afara frigiderului până când aproape se coc și apoi să le pui în frigider înainte să se deterioreze.

Cartofii se mențin cel mai bine în noroi, fiind un conservant natural. Asigură-te că achiziționezi cartofi nespălați de noroi și că-i depozitezi undeva în întuneric, feriți de îngheț, în lădițe care permit circulația aerului. Găsești aici mai multe soluții pentru păstrarea cât mai mult timp a alimentelor în funcție de temperatură.

Ce este compostul, cum se face el și Legea deșeurilor biodegradabile

Să vorbești despre a preveni risipa alimentară și să nu menționezi compostul… Așa ceva este chiar imposibil! Compostul este materie organică descompusă și transformată în îngrășământ pentru alte plante. Acesta se formează în mod natural într-o perioadă de câteva luni, până la 2 ani, în funcție de condițiile atmosferice și materialele puse în compost.

La nivel european, resturile compostabile reprezintă până la 50% din totalul de deșeuri pe care le producem și numai refolosindu-le putem deveni cu adevărat sustenabili. Este adevărat, doar o parte dintre aceste 50 de procente sunt resturi alimentare, celelalte fiind resturi vegetale și alte materiale compostabile, precum hârtia care nu poate fi reciclată, sau anumite fibre textile naturale.

GUNOIUL menajer nu trebuie irosit pentru că se transformă în COMPOST care se întoarce înapoi în natură, fiind un îngrășământ natural pentru pământ. Puteți vedea aici un clip foarte interesant despre cum se poate transforma gunoiul menajer în compost cu ajutorul unei mașini speciale. Mai multe informații despre compost puteți descoperi și aici.

În momentul de față, în România, materia organică pentru compost se colectează în mod organizat în foarte puține orașe, un procent foarte mic fac asta la curte și un procent și mai mic la bloc. Totuși sunt vești bune la orizont pentru că Legea Compostului a fost adoptată și teoretic, ar trebui să se aplice începând cu 20 februarie 2021.

De la această dată, legea ne obligă să colectăm separat deșeurile biodegradabile, conform Legii nr. 181/2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile. Această lege are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfășurarea activităților de gestionare a deșeurilor nepericuloase compostabile, prin reciclarea/valorificarea acestora folosind opțiunea de compostare/digestie anaerobă, în vederea protejării sănătății umane și a mediului înconjurător.

Cu alte cuvinte, chiar dacă suntem doar câțiva membri în familie, risipa pe termen lung este foarte mare. Îți oferim în cele ce urmează idei ”istețe” și eficiente de care să ții cont. Probabil că nu te va felicita nimeni pentru aceste reușite, dar te vei felicita tu pentru ele, le vei povesti prietenilor despre ele și vei fi un model pentru cei mici (și mari, desigur) din familie.

10 lucruri pe care le putem face pentru a stopa risipa de alimente:

Cumpărături organizate. Avem o rutină de a face cumpărături. Ne place pur și simplu să umplem coșul în supermarket, ne dă o stare bună să știm că avem de toate în frigider și cămară. Verifică deja stocurile înainte de a pleca la cumpărături. Deschide frigiderul, cămara, balconul și aruncă un ochi conștient. Uităm ce avem deja cumpărat și de multe ori dublăm cumpărăturile. În plus, verifică congelatorul, se ascund în el alimente de care cu siguranță ai uitat, nu-i așa? E păcat să cumperi carne proaspătă când te așteaptă deja o grămadă în congelator. Găsești aici câteva trucuri de care poți să ții cont la cumpărături pentru a preveni risipa alimentelor.
Organizează în scris meniul pe o săptămână. Așa știi ce ai de cumpărat, ce să folosești din stocul existent. Nu este foarte greu și e păcat să-ți încalci planul. Lipește meniul stabilit pe frigider sau undeva la vedere și respectă-l!
Folosește congelatorul. Fie că e vorba de stocarea ingredientelor sau a resturilor, congelatorul te poate ajuta să reduci risipa alimentară. Alimentele în prag de a fi aruncate le poți pune în pungulițe pentru a fi folosite la momentul potrivit. Poți congela: roșii, banane, pepene galben sau alte fructe, ciuperci. De fapt tot ce poți cumpăra congelat din comerț poți congela și tu la tine acasă. În plus, poți congela și mâncare gătită, chiar și sarmalele, ciorbă, pâine, brânză, mezeluri etc. Și surplusul de mâncare pasată pentru bebeluși poate fi congelat.
Depozitează alimentele în locul adecvat, așa cum am menționat și mai sus. Păstrarea alimentelor la temperatura corectă poate constitui o prelungire importantă a valabilității lor.
Fă compost din resturile alimentare. În loc să arunci mâncarea la coșul de gunoi, fă un compost din ea. Astfel, în loc să putrezească la groapa de gunoi, aceasta se va transforma într-un fertilizator bogat în nutrienți. În acest mod, ce vine din natură, se întoarce într-un mod pozitiv înapoi în natură.
Folosește alimentele care expiră mai întâi. Serviciul pentru siguranța și inspecția alimentelor din cadrul Departamentului Agriculturii din SUA spune că, exceptând produsele pentru nou născuți, dacă data de expirare trece în timpul depozitării acasă, un produs ar trebui să fie încă sigur și integru dacă a fost manipulat corect până la momentul alterării evidente, că „alimentele alterate vor dezvolta mirosuri, arome sau texturi modificate din cauza bacteriilor care acționează în mod normal. Dacă un aliment prezintă astfel de caracteristici de alterare, nu trebuie să fie consumat.”
Donează resturile alimentare unor persoane care știi că au nevoie. Pot fi vecini mai nevoiași sau mai neputincioși din cauza vârstei sau a bolii. Și nu numai resturile le poți dona, poți oferi cu drag o farfurie cu mâncare caldă dacă știi din start că ai un surplus de mâncare. Poți hrăni periodic cu surplusurile alimentare un vecin iar satisfacția sufletească va fi imensă. De asemenea, poți aduna oasele și resturile de carne și le poți da câinilor/pisicilor, dacă ai rude la țară. Poți congela oasele și aduna astfel o cantitate mai mare. Ce bucurie pe animale când vor primi pachetul tău!
”Cosmetizează” alimentele de nearuncat pe care le oferi copiilor. Dacă mofturoșii tăi fug de fructele imperfecte, elimină imperfecțiunile, taie-le frumos, aranjează-le creativ pe o farfurie, înfige în ele câteva scobitori și lasă-i să le servească într-o altă manieră. Și o salată de fructe este o idee bună! Nu e musai să le dezvălui adevărul legat de starea fructelor folosite dacă crezi că data viitoare nu mai ține ”figura”.
Ia mâncarea la pachet. Atunci când mănânci la restaurant și îți rămâne mâncare în farfurie, cere-i chelnerului să ți-o împacheteze pentru acasă. Așa te vei bucura de ea acasă, când ți se va face iar foame. De asemenea, nu vei regreta că ai plătit integral un preparat de care nu te-ai bucurat pe deplin și ești sigur că restul tău de mâncare nu va ajunge la gunoi.
Nu arunca alimentele ușor deteriorate, refolosește-le, dă-le altă viață, mai frumoasă. Știi vorba aceea: “În Natură, nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă” (Antoine Lavoisier). Transformă orice rest alimentar într-un preparat grozav, poți face asta! Bananele negre la exterior decojește-le și bagă-le la congelator, dacă ai un blender puternic le transformi în cea mai bună înghețată pe care ai gustat-o vreodată! Bananele sunt foarte cremoase și perfecte pentru înghețată home made. Poți pune într-o punguliță banane moi, zmeură, caise, pepene galben și doar le pui la iarnă în robotul de bucătărie, adaugi frișcă lichidă și în câteva minute te răsfeți cu familia cu o mega înghețată delicioasă și sănătoasă. Resturile proaspete de fructe le poți face ”regine” într-un pandișpan cu mix fructe. Le poți pune amestecate sau pe porțiuni, rezultatul va fi senzațional. Sau ce zici de o banana bread ori un smoothie, ce buuun!

Iată aici o idee grozavă de înghețată de casă cu banane și pepene galben de nearuncat:

Idei grozave cu alimente de nearuncat are și Elena Greta Apostol, art director & food blogger De Mâncare. Greta este creatoarea hashtagului #DeNearuncat care este folosit de peste 2.200 de ori în postări pe Instagram. Sub acest hashtag se adună rețete de la diverse persoane din România care folosesc în preparatele lor alimente salvate de la a fi aruncate la gunoi. Cu alte cuvinte, urmărind acest hashtag, îți vor apărea mereu pe Instagram postări cu idei culinare noi și creative de la diverse persoane. Nu te poți plânge că nu știi ce să faci cu o banană moale, o mămăligă întărită, un rest de paste fierte sau cu un alt aliment gata să-l arunci, aici ai centralizate peste 2.000 de idei!

Greta ne oferă cu drag aici câteva idei culinare cu alimente #DeNearuncat:

Ce bine arată toate preparatele Gretei, nu-i așa?! O apreciem foarte mult pentru inițiativa sa! Suntem siguri că și tu ai idei bune de împărtășit cu noi legat de combaterea risipei alimentare din proprie experiență. Nu ține ideile doar pentru tine, vrem să le auzim și noi! Le poți pune mai jos în comentarii!

***