#SheDoer: Ioana Ciocan (Art Safari)

August 7, 2019

Ioana Ciocan, directorul general Art Safari, este genul de femeie care impune respect prin multă feminitate. O frumusețe rasată, ruptă parcă din perioada interbelică. O admir de mult timp, de la distanță, și ăsta este modul în care o văd. Cu ocazia acestui interviu am descoperit în plus, că s-a născut fix pentru ceea ce face. Probabil că acesta este și motivul pentru care i-a ieșit atât de bine să împlinească o misiune greu de realizat: a deschis românilor apetitul pentru artă. Și nu mă refer la acea categorie de public pentru care arta este de mult timp o investiție. Mă refer la acei oameni care nici nu visau să își cumpere un tabou, considerând că este ceva inaccesibil. A adus arta mai aprope de copii, pentru că așa se pun bazele unei viitoare generații de oameni interesați și de aspecte mai profunde ale vieții. Practic, a transformat arta în ceva cool, a educat. Și pentru asta merită toată admirația.

Te invit să citești acest interviu, unul dintre cele mai frumoase din seria #SheDoer. Citești și înveți. Ce bine! Enjoy!

Ce îți doreai să devii în copilărie?

Îți spun sincer că singurul subiect pe care l-am studiat întotdeauna cu interes și cu o pasiune neîntreruptă a fost arta. Așa îmi amintesc că a fost, de la vârsta de 3 ani, la cursurile de pictură de la Muzeul Colecțiilor de Artă unde mă ducea bunica mea, până în prezent. Niciodată nu am fost prietenă cu matematica, așa că acum îmi vine foarte greu a crede că trebuie să fac bugete pentru Art Safari. Dacă știam, poate că la orele de matematică în loc să desenez elefanți, aș fi ascultat cu atenție ce zicea profa… Mama însă m-a atenționat că toate subiectele de la școală ne vor folosi cândva. Se pare că mama a avut dreptate 🙂

Cine este sursa ta de inspirație în viața profesională?

Olafur Eliasson este artistul meu preferat. Îi urmăresc îndeaproape cariera din 2003, când am avut norocul să-i văd instalația de mari dimensiuni The Weather Project la Tate. Vorbește despre natură, schimbări climatice, temperatură și lumină.

În fiecare zi îmi găsesc inspirația în munca mea. Am noroc că meseria mea (sau meseriile mele, sunt și profesor) mă pune în contact cu oameni noi din diverse domenii, nu doar din artă, cu lucruri noi, cu oameni din industrie – artiști, galeriști, dealeri, critici de artă, colecționari, alături de care pun o cărămidă la construcția unei culturi a artei în România. Acest scop comun mă inspiră!

Care este cea mai mare provocare cu care te-ai confruntat până acum în carieră?

Art Safari!? 🙂 Fiecare ediție are provocările ei. Și ce provocări!

Am preluat managementul acestui eveniment din septembrie 2014, după prima ediția care avusese loc în Piața George Enescu. Iar decizia dacă să accept sau nu a fost probabil cea mai mare provocare a carierei, un pariu câștigat cu mine.

În anul următor, am organizat Art Safari București la Ciclop, celebrul garaj din centrul Capitalei. A fost un succes răsunător, deși toată lumea fusese sceptică la anunțul că se va organiza o expoziție de artă într-un garaj. Dar iată că pentru prima dată, în România, o expoziție de artă a generat coadă. Coadă la artă! Ediția din acel an a înregistrat 20.000 de vizitatori.

În 2016, expoziția a fost dedicată Centenarului DADA, în Palatul Dacia-România de pe Lipscani, o altă clădire superbă pe care am vrut să o redăm circuitului public prin artă. Am adus acolo o serie de personalități de la muzee și instituții internaționale, care au venit special pentru a studia arta contemporană românească. Tate Modern, Muzeul Beelden aan Zee, Comisia de Cultură a Parlamentului din Bavaria, Curatoriumul European al dosarului de candidatură al Bucureștiului la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, dar și specialiști din muzeele de artă din Strasbourg, Stockholm, Varsovia, Viena, Haifa, Paris, Johannesburg, Haga etc.

An de an, am avut bucuria să constat că numărul de vizitatori a crescut. La cea de-a cincea ediție, organizată în Piața George Enescu din Capitală, 35.000 de vizitatori ne-au trecut pragul. În total, 125.000 de vizitatori s-au bucurat de arta pusă în scenă de Art Safari, de-a lungul celor 5 ediții de până acum.

În 2019 așteptăm și mai mulți, iar asta este întotdeauna o provocare 🙂

Dar cel mai mare succes de care te-ai bucurat?

Tot Art Safari :). Un succes tare muncit. A never-ending story. Cum se termină o ediție, începem să ne gândim la următoarea, căutând an de an să oferim tot mai multe experiențe publicului. Art Safari devine a doua mea casă (la propriu, în perioada de dinainte de deschidere), iar în zilele expoziției sunt absolut fascinată să mă plimb printre oameni, să iau pulsul atmosferei. Este extraordinar când întâlnesc oameni au făcut efortul să vină din Constanța, Brașov sau alte orașe ale țării pentru Art Safari, pentru a vedea în același loc lucrări pe care poate nu ar fi avut niciodată șansa să le vadă în același loc.

Dar primul meu proiect de succes de la care a plecat totul, de fapt, și m-a pregătit pentru Art Safari a fost „Proiect 1990”, primul program de artă în spațiul public din România.

M-am încăpățânat să transform un soclu care era abandonat de când Gigi Macaragiu, un popă, și mii de oameni l-au dat jos pe Lenin de pe el în martie 1990. Și l-am transformat, alături de 20 de artiști, în spațiu de expunere cu caracter temporar.

Am pornit „Proiect 1990”, fără nicio finanțare, fără doritori să expună pe un loc asociat profund cu dictatura lui Ceaușescu și cu o aprobare de la Primărie care spunea că pot expune acolo artă contemporană – deci, fără pragmatism. „Proiect 1990”, s-a derulat pe durata a 4 ani, ianuarie 2010 – mai 2014 și a însemnat 20 de proiecte, o expoziție internațională la celebrul muzeu de sculptură Beelden aan Zee din Haga, un volum aparut la Vellant, zeci de articole în presă, mențiuni în lucrări de licență și articole internaționale. Și invitația ulterioară de a prelua Art Safari.

Care este, în opinia ta, rețeta succesului?

Muncă și inspirație. Ordinea este aleatorie, dar munca prima. 🙂

Cum ți-a venit ideea să lansezi proiectul Art Safari?

Art Safari a apărut acum șase ani din nevoia, neacoperită la acel moment, de a avea în România un eveniment amplu dedicat artei care să deschidă un dialog între colecționari, critici de artă, artiști și oamenii care iubesc arta. Un muzeu temporar de artă care poposește în diverse locuri din oraș cu încărcătură simbolică și le redă publicului prin intermediul artei. Și pentru că misiunea evenimentului era să atragă categorii cât mai diverse de oameni – de la studenți, până la corporatiști și pensionari, era nevoie de un concept atractiv.

Așa că acum Art Safari însumează expoziții curatoriate dedicate artei Supercontemporane românești și internaționale, o expoziție muzeală, cu opere de patrimoniu, realizată în parteneriat cu importante muzee din România, precum și din colecții private naționale și internaționale, un program de artă internațională, realizat în parteneriat cu ambasadele și un program educațional, dedicat copiilor și familiilor – Art Safari Kids.

În 2014, când am fost invitată să preiau conducerea Pavilionului de Artă București – Art Safari, recunosc că fost o decizie foarte dificilă. Eram conștientă că piața de artă din România era foarte mică, dar pe de altă parte, mai știam și că avem artiști dornici să-și expună și vândă lucrările și un public foarte curios. Chiar dacă acest public nu era obișnuit să viziteze expoziții frecvent, avea un potențial fantastic de împrietenire cu arta.

În plus, a contat și oportunitatea de a avea un impact la nivel strategic în ceea ce privește cultura și arta, în țara noastră, încadrate mereu la „pierderi”. Din 2018 suntem sub patronajul Primăriei Municipiului București, suntem menționați și măsurați de Baromentul Cultural al Ministerului Culturii, am devenit prin efortul extraordinar al echipei (mici) un proiect strategic pentru România.

Ați ajuns la a șasea ediție, cum a evoluat interesul românilor pentru artă? Cum poate fi cultivat interesul pentru artă? Ce aduce nou această ediție?

România are o poziție relevantă în Europa Centrala și de Est, și va avea multe lucruri de spus în arta Supercontemporană. Numărul de colecționari care sunt interesați de arta românească este în creștere semnificativă, dar și preferințele lor se transformă. Chiar dacă eșalonul artiștilor de patrimoniu, de importanță națională (Grigorescu, Luchian, Tonitza, etc.), continuă să reprezinte o investiție constantă, arta Supercontemporană, arta creată după anul 2000, este în creștere. De aceea, la Art Safari, arta Supercontemporană stă alături de arta clasică.

Anul acesta, Art Safari își va deschide porţile pentru cea de-a șasea ediţie, în perioada 27 septembrie – 6 octombrie 2019, într-o clădire impresionantă – Palatul Oscar Maugsch BCR, din Piața Universității, aducând premiere absolute, atât la nivel de lucrări de artă, cât și la nivel de experiență oferită publicului.

Pavilionul Muzeal „Nicolae Tonitza și geniul copilăriei”, curatoriat de Zoltán Soós, va găzdui importante lucrări de Nicolae Tonitza, în ceea ce este cea mai mare expoziție dedicată marelui Pictor din ultimii 50 de ani. Lucrările prezente în Art Safari vor fi împrumutate de la cele mai importante muzee și colecții private din România, dar și din Europa, Nicolae Tonitza fiind colecționat și în afara granițelor țării. Focusul expoziției va fi universul copilăriei, ilustrat magistral de marele artist român.

Pavilionul Central „Repvblica. Despre umbre în sculptură” va găzdui, în premieră, o expoziție concepută și realizată ca o privire antologică și analitică asupra sculpturii din România, în perioada 1800-2019. Expoziția curatoriată de Călin Dan va aduce împreună numele cele mai semnificative ale sculpturii românești, exemplificată prin lucrări excepţionale provenite din importante colecţii private din Europa, dar și din colecţiile muzeelor din România. Selecţiei de sculptură i se adaugă instalaţie, artă decorativă și obiecte semnate de Brâncuși, Paciurea, Constantin Baraschi, Milița Petrașcu, Hans Mattis-Teutsch, Paul Neagu, Karl Storck și mulți alții.

Pavilionul Supercontemporan. „Young Blood. Arta timpului tău”, o expoziție curatoriată de Mihai Zgondoiu, introduce publicului noul val de artiști români și arta timpurilor noastre. Acest proiect expozițional „fresh” radiografiază mișcarea artistică urbană din România, asimilată treptat în periferia artei contemporane. Vom vedea aici artă vie, artă inspirată din temele realității curente, de la fake news, la migrație și munca în corporație.

În acest an, Art Safari va găzdui și o surpriză, care are legătura cu contextul global: un spațiu dedicat Chinei.

Expoziția va prezenta lucrările unei noi generații de artiști tineri din China, care își exprimă viziunea asupra omenirii și a naturii cu logică vizuală și inspirație artistică autentice. În noul context istoric al Drumului Mătăsii Maritime al secolului XXI, această expoziție își propune să construiască o punte de comunicare, să stimuleze înțelegerea reciprocă și prietenia dintre tinerii artiști din China și întreaga lume, să inspire publicul prin diferite forme de interacțiuni și legături și, prin urmare, să îmbunătățească nivelul de schimb cultural între cei tineri pentru a simți pulsul timpurilor și rezonanța spiritului.

Și Art Safari Kids 2019 se bucură de noutăți, desfășurându-se pe o suprafață mult mai extinsă decât în anii anteriori și va cuprinde 3 zone distincte, potrivite vârstei participanților, unde vor avea loc ateliere de artă: pictură pe pânză, cursuri de sculptură, ilustrație în pasteluri cretate, bandă desenată.

Anul acesta, organizăm pentru prima dată tururi speciale noaptea, oferindu-le iubitorilor de artă o altfel de experiență, care va include un tur ghidat, art performance live (da, o lucrare de artă creată sub ochii tăi), drinks & live music. Cum ar fi să intri într-un muzeu și să fii întâmpinat la intrare cu un pahar de prosecco, pe fundal de muzică live? Ei bine, în muzeul temporar Art Safari 2019, acest lucru va fi posibil.

O altă noutate absolută pe care o aduce ediția 2019 a Art Safari este lansarea biletelor VIP. Accesul la o altă experiență specială și la secret art room, premium bar și finger food bar. Expozițiile de artă nu au fost niciodată mai incitante, nu-i așa?

Cine consumă artă în România?

Publicul român este tot mai dornic să descopere arta și să o achiziționeze. Avem în România public care colecționează artă de patrimoniu (Tonitza, Neagu, Țuculescu etc.), operele semnate de marile nume ale artei românești fiind cele mai dorite de colecționari, dar și arta contemporană și Supercontemporană. Piața de artă românească a crescut în ultimii ani, ajungând să concureze atât cu țările din regiune, cât și cu țările dezvoltate. Acest lucru se vede și în numărul de tranzacții naționale și internaționale de artă, care au crescut și continuă să crească.

În plus, avem artiști români prezenți în colecții internaționale relevante, în muzeele Tate Modern, Guggenheim, Pompidou și la Fundația Louis Vuitton din Paris. În acest moment, putem afirma că România este aliniată la scena internațională de artă Supercontemporană.

A devenit arta un business în România? Dar o investiție?

Există un sector mare din artă care se achizționează pentru investiție. Aici vorbim despre artiștii români de patrimoniu, arta noastră națională – ca Tonitza sau Luchian… Acestea sunt investiții considerate sigure. Și avem mulți colecționari. Cu toate astea, numărul acestora este mai mic decât al celor care cumpără mai întâi cu inima și apoi se gandesc la valoarea materială. Dar avem tot mai multe dovezi ale interesului crescut pentru arta Postbelică, Contemporană și Supercontemporană, din 2008 și până în present, pe măsură ce colecționarii descoperă că pot achiziționa o lucrare și cu câteva sute sau mii de euro și că nu trebuie să ai în conturi milioane de euro pentru a colecționa artă.

Ce te face fericită?

Să îmi permit să fiu fericită, chiar și atunci când întâmpin zile dificile. Este un obicei pe care încerc să îl aplic cât mai des în viață.

Ce te enervează?

Că sunt claxonată pe trecerea de pietoni orice aș face: merg încet, tare, zâmbesc, vorbesc la telefon…nu contează.

Care este cel mai important lucru pentru tine?

Mama și soțul meu, Dragoș Vărșăndan. Și în perioada în care se apropie Art Safari, un pahar de vin la momentul potrivit.

Care este cea mai frumoasă amintire pe care o ai?

Cred că amintirile viitoare sunt cele mai importante, la ele lucrez acum.

Care crezi că este talentul cu care te-ai născut?

Cu siguranță nu talent la matematică!

Dacă ai putea da timpul înapoi, ce ai face neapărat?

Aș sta lângă Da Vinci să văd cum desenează și pictează.