De ce sunt femeile mai predispuse la depresie decât bărbații? Tot ce trebuie să știi.
Într-o lume în care ne luptăm tot mai mult să deslușim tainele minții umane, depresia rămâne una dintre cele mai misterioase și devastatoare afecțiuni. Dar când vine vorba de această boală tăcută, statisticile dezvăluie un adevăr tulburător: femeile sunt mult mai predispusele depresie decât bărbații. Ce anume face ca această suferință să fie mai frecventă în rândul femeilor? Este vorba despre factori biologici, presiuni sociale sau poate o combinație răvășitoare a ambelor? Astăzi vom explora toate fațetele acestui fenomen complex, aducând la lumină motivele ascunse și oferind o înțelegere profundă a unei probleme care afectează milioane de femei în întreaga lume. Pregătește-te să pășești pe un teren plin de emoții și descoperiri surprinzătoare, în încercarea de a desluși de ce femeile sunt mai vulnerabile în fața umbrei copleșitoare a depresiei.
Depresia, deși un lucru nefiresc, a devenit în rândul societății moderne un aspect normal. Suntem o generație de depresivi, de anxioși în care stresul distruge celulă cu celulă fiecare aspect din frumusețea și darul vieții. Aceasta este realitatea. Deși depresia poate să apară la orice vârstă, femeile sunt de două ori mai susceptibile la depresie decât bărbații. Evident, există diferențe majore între bărbați și femeie, așa cum studiile (corecte) ne arată, inclusiv la nivel neuronal.
Revenind la oile noastre, cum se spune, în Uniunea Europeană peste 7% dintre cetățeni suferă de depresie cronică, iar cel mai mic procent raportat (ghici unde?) de 1% este în țara noastră. Dar oare se justifică acest spectaculos procent prin mentalitatea românească de genul: “Nu merg la psiholog că nu sunt nebun!” ori “Nu mă ajută pe mine un psiholog! Eu mă ajut. Nu am nevoie de nimeni!” sau “Nu am nicio problema, așa sunt eu!” Sau poate grijile de bază ale societății românești nu sunt nici pe departe rezolvate astfel încât, oamenilor le lipsește timpul, disponibilitatea și gândul către starea de sănătate psihologică…
Femeile sunt coloana vertebrală a comunităților noastre, iar sănătatea lor mintală reprezintă un pilon fundamental pentru bunăstarea întregii societăți.
În ceea ce privește alte zone geografice apropiate, pe tot continentul european depresia și tulburările de anxietate sunt cele mai întâlnite tulburări mintale, iar persoanele tinere și femeile indiferent de vârstă sunt cele mai afectate.
Există mai mulți factori care joacă un rol covârșitor în acest sens precum: stresul, rolurile jucate în societatea care vrea atât de mult și oferă atât de puțin, hormonii sau mecanismele de adaptare, etc. Un alt aspect pe care doresc să-l punctez aici este că, deși femeile sunt mult mai predispuse la depresie, tot ele sunt înclinate să ceară ajutor, spre deosebire de bărbați, care din această cauză fie nu sunt diagnosticați, fie sunt diagnosticați greșit.
Sănătatea feminină la nivel psihic este unică și diferită de cea a bărbaților
De ce?
Femeile cunosc mult prea bine sensul următoarele cuvinte cheie: pubertate, ciclu menstrual, sarcină, depresie postpartum, perimenopauză și postmenopauză. Acestea sunt adevăruri de netăgăduit din viața fetelor și femeilor de pretutindeni pe care numai ele le pot simți, experimenta și înțelege.
De aceea, ori de câte ori o femeie se confruntă cu schimbări hormonale în pubertate, în momentul ovulației, în timpul sarcinii, în perioada postpartum ori în premenopauză apar modificări ale neurotransmițătorilor și neurosteroizilor care influențează fără tăgadă starea de spirit. Neurosteroizii impactează modul în care neuronii lucrează în creier, iar oamenii de știință consideră că aceștia au un rol important în în dezvoltarea depresiei majore, a tulburării de stres post-traumatic și a depresiei postpartum.
De asemenea, hormonii sexuali joacă un rol puternic în anxietate. Modificarea nivelurilor de progesteron și estrogen în timpul ciclului menstrual sau de-a lungul vieții poate influența dezvoltarea și escaladarea tulburărilor de anxietate.
Sarcina este asociată cu un risc crescut de a dezvolta anxietate. De exemplu, dacă o femeie are un istoric anxios și a suferit la un moment dat de fobie socială înainte de a rămâne gravidă, ea va prezenta un risc crescut de depresie postpartum și tulburare de anxietate. Un studiu realizat de Institutul Național de Sănătate Mintală care a apărut în revista de Psihiatrie Moleculară a arătat că dereglarea unor gene cauzează sindromul premenstrual. Acest lucru nu este de ici de colo, deoarece s-a observat că femeile care suferă de sindrom premenstrual suportă o diferență intrinsecă în propriul aparat molecular de răspuns la hormonii sexuali, și nu prezintă doar comportamente emoționale pe care ar trebui să le poată controla în mod voluntar atunci când sunt în “perioada aceea”. Știința demonstrează azi că femeile nu sunt isterice, nu sunt nebune, nu au mofturi că vor ele sau le place să fie drama queens, ci efectiv la nivel celular au loc niște schimbări care le afectează hormonal la anumite perioade de timp.
Această conștientizare ne obligă să fim mai empatici și mai atenți la nevoile celor din jurul nostru. Fie că e vorba de o mamă epuizată, o profesionistă copleșită de responsabilități sau o tânără navigând prin tumultul pubertății, fiecare femeie merită sprijin și înțelegere. Societatea noastră trebuie să evolueze pentru a oferi sprijin adecvat și acces la resurse de sănătate mintală, fără stigmatizare.
Mai mult, un studiu la scară mare din 2023, în cadrul Universității McGill din Quebec a analizat 270.000 de indivizi. Astfel, s-a descoperit că, în timp ce bărbații au o zonă de ADN legată de depresie, femeile au 11 zone! În plus, se dovedește că depresia are o legătură directă cu dezvoltarea bolilor metabolice la femei, iar această perspectivă poate duce la moduri noi de a trata femeile care suferă de depresie.
Conform cercetătorilor, perioada de menopauză vine cu un pic de liniște, întrucât acesta este momentul în care riscul unei femei de a face depresie se micșorează vizibil. Cu toate astea, perimenopauza reprezintă o perioadă de risc crescut pentru femeile cu antecedente de depresie majoră. Alți factori hormonali care pot contribui la apariția depresiei sunt diferențele de sex legate de axa hipotalamo-hipofizo-suprarenal (HPA) și proastă funcționare a tiroidei.
Diferențe la scară socială
Ce înseamnă asta mai exact? Ei bine, vrem nu vrem diferențele de gen raportate la societatea în care trăim pot să joace un rol în ceea ce privește depresia. În general, fetele sunt învățate de societate să fie mai sensibile la opiniile celorlalți, fiind în același timp înclinate prin firea lor să fie protectoare și maternale. În schimb, băieții sunt adesea încurajați să dezvolte un sentiment mai mare de stăpânire de sine și independența în viața de zi cu zi. De genul ”bărbatul trebuie să fie puternic”.
Socializarea genului masculin pune accent pe norme precum stoicismul, duritatea și evitarea a tot ceea ce este perceput ca fiind feminin, inclusiv manifestările de emoție precum îndoielile sau plânsul. Unii cercetători sugerează că acest tip de socializare poate determina depresia să se manifeste diferit la bărbați.
Roluri sociale
A rămâne acasă pentru a-ți crește copiii sau a ține gospodăria, și a renunța la carieră (măcar pentru o perioadă de timp), înseamnă de multe ori în 2024 să fii stigmatizată și devalorizată atât de femei, cât și de bărbați. În același timp, femeile care aleg profesia, punând familia pe locul doi sau chiar mamele care pleacă mai devreme din concediul de creștere copil, se aleg cu blamări, etichete din parte celorlalți, cât și discriminare la locul de muncă și, inevitabil, pot simți conflict între rolurile de soție, mamă și carieră. Din punctul meu de vedere, presiunea aceasta imensă de a fi și una și alta, de a fi mamă minunată, femeie de carieră spectaculoasă și soție extraordinară duce inevitabil la depresie. În continuare femeile duc războaie aprige și deși pare-se că ne apropiem de un echilibru, lucrurile sunt departe de perfecțiune …și adevăr.
Ai auzit de mecanismul de coping?
Copingul este un termen împrumutat din limba engleză care presupune efortul cognitiv și comportamental de a reduce, controla sau tolera dificultățile de natură internă sau externă din viața ta.
Cercetările din ultimii ani relevă că femeile tind să folosească un stil de coping centrat pe emoții. Ele rumegă, gândesc și regândesc continuu problemele în minte, fiind stăpânite de obicei, de emoțiile stârnite de problema în cauză. În timp ce bărbații tind să folosească un stil de coping centrat asupra găsirii soluțiilor la probleme, mecanism care finalmente, distrage atenția și îi face să uite de necaz.
Astfel, s-a emis ipoteza că acest stil de coping centrat pe emoții, care rumegă la nesfârșit o idee, fără a-i găsi o soluție, poate duce la episoade de depresie lungi și severe, contribuind la riscul de a dezvolta depresie de către populația de gen feminin.
Totodată, se pare că modul în care femeile se raportează la diverse situații stresante din viață este mai accentuată decât la bărbați. Ele pot dezvolta episoade de depresie ca răspuns la un eveniment major mult mai ușor decât bărbații. De exemplu, adolescentele raportează mai multe întâmplări de viață negative decât băieții adolescenți. Acestea fiind de obicei cauzate de relațiile distorsionate cu părinții, profesorii sau cercul de amici.
Suferința mentală poate somatiza, așa că multe femei experimentează migrene dese, dureri de stomac sau au probleme digestive, inclusiv prezintă un risc crescut de boli cardiovasculare. Depresia este o boală mută. Femeia care o experimentează are nevoie de înțelegere, susținere și iubirea oamenilor din jur pentru a trece nevătămată prin tot acest proces.
În încheiere vreau să spun că înțelegerea faptului că femeile sunt mai predispuse la depresie decât bărbații deschide o fereastră către complexitatea minții și emoțiilor umane. Într-o lume modernă, presiunile sociale, schimbările hormonale și rolurile asumate de femei adaugă straturi suplimentare unei realități deja complicate. Este esențial să ne amintim că fiecare femeie care se luptă cu depresia nu este doar un număr într-o statistică, ci un individ cu povești, speranțe și vise.
Această conștientizare ne obligă să fim mai empatici și mai atenți la nevoile celor din jurul nostru. Fie că e vorba de o mamă epuizată, o profesionistă copleșită de responsabilități sau o tânără navigând prin tumultul pubertății, fiecare femeie merită sprijin și înțelegere. Societatea noastră trebuie să evolueze pentru a oferi sprijin adecvat și acces la resurse de sănătate mintală, fără stigmatizare.
Cred că este important să ne amintim că puterea de a înfrunta depresia nu vine doar din interiorul femeilor afectate, ci și din solidaritatea și susținerea colectivă. Schimbarea începe cu fiecare dintre noi, prin deschiderea către dialog, acceptare și ajutor necondiționat. Femeile sunt coloana vertebrală a comunităților noastre, iar sănătatea lor mintală reprezintă un pilon fundamental pentru bunăstarea întregii societăți. Să fim alături de ele, să le ascultăm și să le oferim sprijinul de care au nevoie pentru a ieși din umbra depresiei și a trăi vieți pline de lumină și speranță.
Sursă foto: Unsplash.com
***
Sursă material:
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-25030405-grafic-peste-7-dintre-cetatenii-sufera-depresie-cronica-cel-mai-mic-procent-fost-raportat-romania-1-iar-cel-mai-mare-slovenia-15.htm
https://www.nature.com/mp/
https://www.mcgill.ca/psy/clinical-tools/all-tools/depression
https://www.mdpi.com/1660-4601/20/2/993
https://www.verywellmind.com/rumination-why-do-people-obsess-over-things-3144571