Now Reading
Longevitatea din farfurie. MSG sau aditivii alimentari care ne distrug sănătatea

Longevitatea din farfurie. MSG sau aditivii alimentari care ne distrug sănătatea

Când mergi la cumpărături, citești eticheta de pe produsele pe care le pui în coș? Preferi legume și fructe din piață sau de la supermarket? Cât de bio sunt legumele și fructele pe care supermarketurile le promovează în acest fel? Care este diferența dintre produsele organice și cele procesate? Și cât de periculoși sunt aditivii alimentari ? Hai să vedem. 

Majoritatea nutriționiștilor, diabetologilor și endocrinologilor sunt de părere că la ora actuală numărul unu pentru bolile inflamatorii, diverse cancere, diabet, alergii sau patologii cardiovasculare este fără doar și poate alimentația greșită – mai ales ingredientele/aditivii alimentari din alimentele pe care le consumăm.

De ce a crescut în ultimii 50 de ani incidența bolilor inflamatorii, mai ales în rândul tinerilor? De ce este important să creștem (dacă avem acest privilegiu) propriile legume și fructe în grădină și să găsim persoane care locuiesc la țară, și care cu responsabilitate cultivă și apoi vând legume, fructe, carne sau ouă nealterate chimic? De câțiva ani încoace acest subiect a început să mă intereseze din ce în ce mai tare, iar odată cu venirea pe lume a micuțului meu, problema alimentației făcută în mod corect este de mare importanță pentru mine. Îmi aduc aminte că anul trecut prin luna mai am avut o discuție interesantă cu două prietene bune care au copii de vârsta băiețelului meu. Amândouă, în conversații separate, mi-au spus că au cumpărat căpșuni de la supermarket pe care le-au oferit ca gustare copiilor. Ambii au prezentat stare de vomă imediat după ce le-au consumat, iar numitorul comun din aceste două cazuri a fost supermarketul. Nu blamez în niciun fel lanțurile de supermarketuri de la noi din țară, eu cumpărând des produse de acolo, dar inevitabil ridic o sprânceană. Nici măcar nu susțin că ce am spus eu mai sus este un adevăr general valabil, dar nu am cum să nu mă întreb, de ce România importă mere, pere sau cartofi din China când le putem găsi la doi pași de noi, în propria curte, în propria țară?!

Dacă o să te uiți atent la raionul cu legume și fructe din magazine, vei vedea că cele mai des întâlnite sunt cele aduse de peste mări și țări, deși noi avem în țară climă care să le crească frumos și să le susțină.

Industria alimentară este un adevărat colos, care nu tot timpul ține cu noi, clienții. Iar treaba asta nu trebuie să sune a teoria conspirației, nu ai nevoie decât de un click distanță ca să înțelegi modificările genetice și de procesare prin care alimentele trec zi de zi. Din păcate, mulți oameni fie nu știu, fie nu le pasă dacă alimentele pe care le consumă zilnic sunt procesate. Doar că, un număr mare de alimente procesate au fost legate de probleme de sănătate precum: bolile de inimă, diabet și anumite forme de cancer.

Timp de 14 ani, în Franța cercetătorii au analizat peste 100.000 de oameni și au descoperit că cei care consumau des fosfat tripotasic prezentau un risc cu 15% crescut de diabet de tip 2. În același studiu, cercetătorii au descoperit un risc crescut cu 11% pentru consumatorii de gumă guar și cu 8% risc crescut pentru persoanele care consumau alimente pe bază de gumă xantan. Mai mult, s-a observat că emulgatorii, adică, aditivii alimentari care combină două ingrediente ce în mod NORMAL sunt imposibil de amestecat (exemplu: uleiul și apa) cresc cu cel puțin 3% riscul de producere a diabetului. Exemple de emulgatori care pot să apară pe etichetele produselor sunt: caragenanul și DATEM, întâlnit des în forma E472e (folosit cu precădere în panificație).

 Aici găsești studiul publicat în Lancet.

Grăsimile trans

În România, se estimează, deși nu există o cifră exactă, că peste 3000 de oameni mor anual din cauza alimentelor bogate în grăsimi trans care duc inevitabil la boli extrem de grave. Acizii grași trans-nesaturați sunt cele mai toxice și nocive grăsimi din alimente, mai exact sunt niște substanțe obținute pe cale industrială, nefiind folosite niciun fel de surse naturale.

Grăsimile trans cauzează îngroșarea arterelor ducând la accident vascular și boli de inimă. Grăsimile trans sunt adevărate nenorociri pentru corp. deși atunci când guști un aliment care le conține gustul este extraordinar, aproape că dă dependență. Cum aceste grăsimi sunt artificiale, corpul nostru este în imposibilitatea de a le procesa, adică nu știe ce să facă cu ele și rămân stocate interior provocând daune colosale. Nu exagerez cu nimic când spun treaba asta. Dar este absolut logic să te gândești că dacă genetic, tu ești predispus la o anumită boală (care nu s-a declanșat momentan) sunt șanse mari să o declanșezi expunându-ți corpul la astfel de substanțe.

Caută pe etichete formulări de tipul: grăsimi vegetale hidrogenate, grăsimi parțial hidrogenate sau variațiuni ale cuvintelor parțial hidrogenat, hidrogenat. Alimente care conțin grăsimi trans sau grăsimi vegetale hidrogenate sunt:

  • alimentele prăjite cum sunt faimoșii cartofi prăjiți, șnițele, nuggets, cașcaval pane sau oricare alt aliment care a intrat în contact cu baia de ulei din restaurante sau localuri de tip fast-food
  • margarina care la începutul anilor 90 în țara noastră era de domeniul SF-ului și părea o comoară a Europei Occidentale la care românii nu au avut acces până atunci, este o adevărată nenorocire pentru organism. Deși limita maximă a grăsimilor trans din alimentele care ajung la consumatorul final (adică noi) este de 2 grame la 100 de grame de grăsime, mă întreb de ce oare sunt în continuare acceptate la nivel mondial aceste substanțe? De ce încă se comercializează margarina??
  • frișca
  • plăcintele sau prăjiturile din comerț
  • pizza sau pateuri congelate
  • produse de patiserie
  • popcorn și chipsuri

Spune NU coloranților din alimente

FDA declară sus și tare că alimentele care conțin coloranți sunt sigure. Oare? Nu am terminat medicină și nici nu am participat la vreun studiu în domeniu, dar știu să citesc și vreau să cred că îmi folosesc bine discernământul, cât și gândirea critică. De aceea, te invit și pe tine să citești un articol publicat în revista științifică The Lancet din 2007 care afirmă că toți coloranții artificiali și benzoatul de sodiu folosiți în alimentație au ca rezultat hiperactivitate crescută la copii de 3 ani și la copii de 8-9 ani din populația generală. ”Epidemia” de ADHD … vă spune ceva? Studiul îl găsești aici.

Sucurile pentru copii la plic conțin coloranți sau benzoat de sodiu, deși datorită acestui studiu Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) cere producătorilor să menționeze pe etichetă coloranții artificiali pe care produsele îi conțin. De asemenea, să stipuleze pe etichetă că acești coloranți pot să aibă un efect asupra atenției copiilor (eu nu am găsit mențiunea asta până acum, dar dacă tu ai găsit-o pe vreo etichetă, scrie în comentarii).

Care sunt aceștia?

  • E110 sau Galben Auriu FCF, Galben Portocaliu S, FD&C Galben 6
  • E104 sau Galben de Chinolină
  • E122 denumită Carmoizină sau Azorubină care este un colorant sintetic azoic derivat din naftalină. Nu ți se pare cunoscut? Este frecvent întâlnit în mezeluri, anumite băuturi, brânzeturi sau fructe deshidratate și inclusiv ca excipienți în unele medicamente. 
  • Roșu Allura AC sau Roșu 40, considerat sigur pentru consum, dar care provoacă alergii, migrene și tulburări psihice la copii.
  • Galben 5 folosit în patiserie, în producerea bomboanelor sau acadele
  • E124 sau Roșu ponceau 4R

Coloranții artificiali pot să afecteze abilitatea de învățare și memoria cauzând transformări la nivelul neurotransmițătorilor din creier. Ba mai mult, perturbă sistemul imunitar și sunt în directă legătură cu substanțele care pot provoca cancer.

De ce să stai cât mai departe de aditivii alimentari

Mâncarea procesată nu e bună, cu atât mai mult cu cât MSG-urile nu stau departe de astfel de preparate. Poate ai auzit de Vani Hari aka The Food Babe, una dintre vocile cele mai cunoscute la nivel mondial care luptă pentru stoparea chimicalelor, aditivilor și conservanților din alimente. Vani Hari consideră că MSG-urile sunt total inutile și dăunătoare organismului, fiind folosite în ingineria alimentară pentru a crea un gust wow, irezistibil și memorabil, cu țelul concis de a te face să recumperi produsele.

Supermarketuri și cumpărături…altfel. Produse eco, bio și artizanale de la producători locali.

Aditivii alimentari sunt în strânsă legătură cu obezitatea, întrucât fac gustul mâncării spectaculos de bun, prin amplificarea gustului, ceea ce determină creșterea obiceiurilor alimentare care creează dependență. MSG listat și ca glutamat monosodic are capacitatea de a excita celule din creier și poate cauza efecte adverse precum: migrene, vomă, greață, erupții cutanate, mâncărime, palpitații la inimă, depresie, astm și în cazuri extreme, poate provoca convulsii.

Din păcate, glutamatul monosodic (MSG) este unul dintre cei mai folosiți aditivi alimentari din întreaga lume, deși a fost asociat inclusiv cu tulburările metabolice, sindromul restaurantului chinezesc (se utilizează mul în bucătăria chineză), având grave efectele neurotoxice și de fertilitate. 

MSG este întâlnit fără doar și poate în:

  • orice mâncare procesată (vezi lista mai sus în material)
  • supele la plic și tăiței chinezești
  • dressinguri tip maioneză, ketchup, muștar, BBQ, sosul de soia și sosurile pentru salate
  • chipsuri
  • conserve de carne, pate sau de mâncare gata făcut

Inclusiv unele formule de lapte praf și mâncare pentru bebeluș conțin glutamat monosodic, iar mamele tinere cu precădere știu că eticheta anumitor borcănașe nu sunt foarte curate, și deși scrie pe etichetă proveniență bio, s-ar putea să găsești ingrediente precum uleiul de rapiță și zahăr adăugat artificial.

Care este soluția? Cum ne putem proteja sănătatea pentru că trebuie să ne hrănim, nu? Ei bine, eu sunt de părere că mâncarea făcută în casă este pansament pentru stomac și sănătate curată. Știu, nu este ușor să gătești mereu, mai ales dacă ai o familie numeroasă și task-uri care par să nu se mai termine. Dar merită efortul deoarece, tu știi ce ingrediente pui și ce surse folosești pentru a pregăti mesele familiei. La un moment s-ar putea să observi că nu mai mănânci o cantitate mare, deoarece mâncare gătită de tine este cu adevărat satisfăcătoare, în comparație cu cea comandată din oraș îmbogățită cu arome și MSG care te conving să mănânci în exces.

S-ar putea să observi îmbunătățiri în analizele anuale, să ai o digestie mai bună, o piele mai curată și inclusiv să observi diferența dintre un aliment împroșcat cu diverse și un aliment curat. Cumpără din surse sigure legume și fructe, de la oameni care nu aruncă cu chimicale peste legumele din grădină, cumpără ouă de țară, crește găini dacă ai această posibilitate sau roagă-i pe bunici să țină la țară găini crescute cu blândețe și responsabilitate.

Poate că aceste sfaturi par învechite și deloc practice pentru secolul de azi, dar AZI trăim mai mult ca niciodată mai puțin decât strămoșii noștri, din cauza alimentației nesănătoase. Știu că ți se pare absurdă afirmația, dar nutriționiștii avertizează deja despre acest pericol! De asemenea, îți recomand să dai un click pe pagina de Instagram The Food Babe, mai ales dacă nu știi de unde să începi, deoarece americanca este o sursă extraordinară de informații pe teme de sănătate alimentară. Urmărește un interviu fain cu ea aici și citește cartea: Oameni ultra procesați de Dr. Chris van Tulleken care dezvăluie adevărul despre impactul negativ al alimentelor procesate asupra organismului uman. 

Sănătatea se construiește făcând alegeri corecte,  dar odată activate vor reprezenta piatra de temelie și fundația unei vieți fericite. Și cine nu își dorește fericirea?!

Sursă foto:Unsplash.com

***

See Also

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7503727/

https://en.wikipedia.org/wiki/Carrageenan

https://en.wikipedia.org/wiki/DATEM

https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23125313-decizie-istorica-comisiei-europene-statele-membre-obligate-limiteze-acizii-trans-din-alimente-cele-mai-nocive-grasimi-responsabile-zeci-mii-decese-anual.htm

https://infocons.ro/aditivi/e211-benzoat-de-sodiu/

https://www.google.com/url?q=https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140673607613063/abstract&sa=D&source=docs&ust=1714479995474916&usg=AOvVaw0HFyEOTYRw3Oat_gRnh4Ko

https://ro.wikipedia.org/wiki/Azorubin%C4%83

https://www.google.com/url?q=https://www.healthline.com/nutrition/red-dye-40&sa=D&source=docs&ust=1714480022352212&usg=AOvVaw1V1Iod74ZbaX-QaXb63UoS

https://www.google.com/url?q=https://foodbabe.com/&sa=D&source=docs&ust=1714480048043922&usg=AOvVaw2_o6_ymBe77-0Csn34c_Oj

https://www.drmax.ro/articole/ce-este-monoglutamatul-de-sodiu-si-care-este-impactul-acestuia-asupra-sanatatii

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5938543/

https://www.google.com/url?q=https://www.medicinenet.com/11_foods_with_monosodium_glutamate_msg/article.htm%25C3%25A2&sa=D&source=docs&ust=1714480109767571&usg=AOvVaw2QZLliBTlVG8cJLr6DLvKd

 

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

© 2020 Doer. Toate drepturile rezervate. Made by 360advertising.

Scroll To Top